Modul de recoltare, prelucrare, transport si stocare a probelor de sange

Pregatirea pacientului Este foarte important ca pacientului sa i se explice procedura la care va fi supus si sa se obtina intreaga lui complianta. 1. Recoltarea probelor se face cu pacientul in conditii bazale, inaintea oricarei proceduri diagnostice sau terapeutice (ideal intre orele 7 si 9 dimineata, in conditii ”à jeun”- pe nemancate); pentru evaluarea metabolismului lipidic se recomanda ca recoltarea sa se efectueze dupa 12 ore de la ultima masa. 2. Cand probele de sange nu sunt recoltate in conditii bazale, trebuie tinut seama de efectele aditionale pe care le pot produce efortul fizic (chiar si efortul fizic moderat poate determina o crestere a glucozei, acidului lactic, proteinelor serice, CK), precum si a starii emotionale sau ritmului circadian care poate afecta anumiti parametri. 3. Recoltarea probelor biologice se poate face sub forma unei probe unice (de exemplu, pentru determinarea glicemiei bazale) sau sub forma probelor multiple (de exemplu, testul de toleranta la glucoza sau recoltarea urinii din 24 ore). 4. Asigurati-va ca pacientul sta intr-o pozitie comoda (in pozitie sezanda sau in decubit dorsal). 5. Verificati cu mare atentie ca toate datele demografice ale pacientului sa fie corect scrise pe formularul cu care este insotit acesta la punctul de recoltare a sangelui si etichetati corect recipientul de recoltare. Vom descrie in continuare procedurile de recoltare a sangelui venos si a celui capilar. Flebotomia In laboratoarele Synevo, pentru recoltarea sangelui venos se folosesc 2 sisteme inchise de tip vacutainer: A. S-Monovette, Sarsted; B. cu holder, Becton-Dickinson. A. Pentru sistemul S-Monovette exista 2 tehnici diferite de recoltare: 1. sistem seringa: prin controlul vitezei de recoltare nu exista riscul de colabare a venei; 2. sistem vacuum: tubul este vidat in momentul imediat anterior recoltarii, eliminandu-se riscul pierderii de vid; proportia de sange recoltat-aditiv ramane constanta, fapt ce conduce la rezultate corecte. 1. Instructiuni (sistem seringa): -  Inainte de punctionarea venei, introduceti acul in tubul de recoltare, fixati-l prin rotire usoara in sensul acelor de ceasornic. -  Punctionati vena, slabiti garoul si trageti incet pistonul, pana la oprirea fluxului sanguin. -  Scoateti tubul din ac rotindu-l in sens invers acelor de ceas; acul ramane in vena! -  Pentru recoltarea mai multor probe, fixati tubul urmator in ac si procedati conform instructiunilor de mai sus. - ATENTIE: Intai se scoate tubul din ac, apoi acul din vena!   2. Instructiuni (sistem vacuum): -  Fixati pistonul la baza tubului, apoi indepartati-l. -  Inaintea inceperii recoltarii, acul trebuie sa fie in vena. -  Slabiti garoul si fixati tubul in acul aflat deja in vena, rotindu-l in sensul acelor de ceasornic. -  Asteptati oprirea fluxului sanguin. -  Scoateti tubul din ac rotindu-l in sens invers acelor de ceasornic; acul ramane in vena. -  Pentru recoltarea mai multor probe, fixati tubul urmator in ac si procedati conform instructiunilor de mai sus. - ATENTIE: Intai se scoate tubul din ac, apoi acul din vena!   B. Probele de sange sunt recoltate cu sistemul holder-vacutainer:   Inaintea recoltarii sangelui, desfaceti acul prin rasucirea capacului sigilat. Inlaturati capacul si expuneti partea filetata (1), avand grija sa nu indepartati teaca sterila in care se gaseste acul (2). Asamblati acul la holder (3). Toate tuburile (4) pot fi acum umplute unul dupa altul in concordanta cu instructiunile de mai jos: a. Aplicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea din plica cotului, ajutandu-va de degetul mare si indexul mainii drepte. b. Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a penetrat vena; apasati vacutainerul cu degetul mare al mainii drepte, indexul si degetele mijlocii sustinandu-l. c. Sangele este atras de vacuumul din vacutainer si curge in tub cu viteza proprie; eliberati garoul din jurul bratului pacientului imediat ce sangele a aparut in vacutainer, ajutandu-va cu mana stanga, sustinand in continuare holderul. d. Retrageti vacutainerul cu mana dreapta, apasand usor cu degetul mare pe una dintre marginile holderului. e. Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu anticoagulantul, efectuati 8-10 miscari de inversiune a tubului. f. Daca se recolteaza mai mult de un vacutainer, inserati cel de-al doilea tub si repetati pasii descrisi mai sus (a-e).         Indiferent de sistemul de recoltare folosit, respectati urmatoarele manevre: - utilizati manusi sterile, de unica folosinta pentru fiecare pacient caruia i se recolteaza probe; - evitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate; - dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu ajutorul unui tampon steril imbibat in solutie apoasa de izopropanol 70%, prin miscari circulare, din interior spre exterior, pentru a indeparta contaminantii; - dupa tamponare, lasati sa se usuce zona inainte de a trece la punctionare (daca zona este umeda, poate fi indusa hemoliza probei); - la sfarsitul punctionarii, aplicati imediat un tampon compresiv pentru a asigura hemostaza si a evita formarea hematomului (durata recomandata a compresiei  5 mininute); la sfarsit acoperiti zona cu un pansament steril; - acul de punctie nu va fi reintrodus in teaca (pentru a evita inteparea), indoit sau taiat, ci va fi depus intr-un container de plastic rezistent la reziduuri intepatoare sau taietoare. Aditivi Pentru a impiedica procesul de coagulare a sangelui integral, unele vacutainere contin substante anticoagulante; anticoagularea se produce fie prin legarea Ca2+ (EDTA, citrat), fie prin inhibarea trombinei (heparinat de litiu sau sodiu, hirudina). Pentru a nu exista nici o confuzie in identificarea tubului de recoltare, capacele vacutainerelor sunt colorate diferit, in functie de aditivul folosit. Codurile de culoare pentru substantele anticoagulante sunt descrise in ISO/DIS 6710: 1. Capac mov/roz - foloseste ca anticoagulant EDTA-ul si are utilitate in hematologie, biologie moleculara, unele teste imunochimice (ex. ACTH). 2. Capac bleu/verde - contine Citrat 9+1 si se foloseste pentru analiza coagularii. 3. Capac negru/mov - contine Citrat 4+1 si se foloseste pentru VSH. 4. Capac verde/portocaliu - contine Heparinat si se utilizeaza plasma pentru testele de chimie. 5. Capac rosu/incolor - este un tub fara anticoagulant. Serul este folosit pentru testele de chimie, imunologie si serologie. Unele vacutainere destinate obtinerii serului contin un activator de coagulare (care accelereaza formarea cheagului) si un gel separator, care permite mentinerea serului dupa centrifugare in  tuburile primare, in cursul fazei preanalitice (transport catre laborator), analitice si postanalitice (stocarea probelor in laborator). Tuburile de recoltare folosite in laboratoarele Synevo sunt: 1. Tuburi Beckton- Dickinson: - capac mov - EDTA; - capac rosu - tub simplu, fara anticoagulant sau gel separator; - capac incolor - tub fara anticoagulant, cu gel separator Citeste mai mult