Electroforeza proteinelor serice
Descriere
Proteinele serice indeplinesc functii variate in organism: s - sursa de nutritie, - componente ale sistemelor tampon, - agenti imunologici (imunoglobulinele), - rol de carrier, asigurand transportul anumitor ioni si molecule (haptoglobina, prealbumina, transferina), - rol de reglare a activitatii diverselor enzime proteolitice (antiproteaze: alfa1-antitripsina, alfa2-macroglobulina), - rol in reglarea presiunii oncotice. Metoda curenta pentru separarea proteinelor serice utilizata in laboratoarele de biochimie medicala este electroforeza. Se utilizeaza suporturi solide si pH alcalin, la care toate componentele proteice sunt incarcate negativ si migreaza spre polul pozitiv. Pe electroforegrama, dupa colorare, proteinele apar sub forma de benzi carora li se masoara densitatea optica, fiecare banda avand un maxim de absorbtie. Prin electroforeza, in conditiile amintite mai sus, se obtin cinci fractiuni: albumina serica, α1, α2, β si γ- globuline. Albumina, α1 si β apar sub forma unor benzi omogene, bine definite. α2 si γ apar ca benzi difuze, iar fractiunea γ prezinta in partea sa centrala o zona mai intens colorata. Pentru a facilita interpretarea rezultatelor va fi descrisa fiecare din cele 5 fractiuni cu proteinele componente: Albumina - scaderea albuminei serice (hipoalbuminemie) survine in stari patologice variate si are semnificatii diferite (malnutritie, malabsorbtie, sindrom nefrotic, neoplazii). Cresteri ale albuminei apar in urma deshidratarilor. In cazuri speciale, in zona de migrare a albuminei se constata o banda suplimentara, datorata unor variatii genetice fara relevanta clinica (aloalbuminemie si bisalbuminemie). Zona α1 reflecta in special concentratia serica de alfa1-antitripsina, astfel ca reducerea acestei fractiuni se intalneste in deficitul de alfa1-antitripsina asociat cu anumite boli pulmonare (emfizem cu debut precoce) si hepatice (hepatita neonatala). Cresteri se inregistreaza in toate reactiile inflamatorii („reactant de faza acuta”). In cazuri rare, obtinerea unei benzi suplimentare largi in aceasta zona poate sugera prezenta alfa-fetoproteinei. Zona α2 este constituita din 2 componente proteice: alfa2 macroglobulina si haptoglobina. Crestere de α2 apare in infectii acute, reumatismul articular acut, arterita, sindromul nefrotic, diabetul zaharat, neoplazii; scaderea acestei fractiuni se poate intalni in pancreatite acute severe, leziuni hepatocelulare, sindroame de coagulare intravasculara diseminata, anemii hemolitice, anemii megaloblastice. Zona β este alcatuita din 2 benzi distincte: β1 corespunzatoare transferinei si β2 care include fractiunile complementului C3 si C4. Al treilea component al acestei zone este beta-lipoproteina, a carei banda se poate suprapune pe cea a transferinei sau C3 sau poate fi situata in zona beta-gamma. Nivelul seric de β globuline creste in anemia feripriva si ciroza biliara si scade in boli autoi Citeste mai multPentru a utiliza ghidul de interpretare al analizelor trebuie sa urmati pasii de mai jos.
- Selectati optiunea barbat / femei / copil in functie de persoana care a efectuat analiza;
- Introduceti valoarea din buletinul de analize in prima casuta;
- Selectati unitatea de masura a acesteia din a doua casuta (acolo unde este cazul);
- Apasati butonul "Interpreteaza" pentru a interpreta analiza
Recomandari
Recomandari pentru efectuarea electroforezei proteinelor serice:- detectarea gamapatiilor monoclonale;
- evaluarea proteinelor serice si a statusului nutritional.
Pregatire pacient
Se recolteaza a jeun(pe nemancate) sau postprandial (dupa mese).Metoda
Se foloseste metoda electroforetica (in gel agar) urmata de scanarea densitometrica a fractiunilor obtinute.Pentru cadre medicale
Specimen recoltat - sange.
Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator.
Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare.
Volum proba - minim 0.5 mL ser.
Cauze de respingere a probei - ser hemolizat.
Stabilitate proba - serul separat este stabil 4 zile la temperatura camerei sau o saptamana la 2-8° C.
Limite si interferente
Variatii fiziologice: in sarcina scade albumina si cresc α2, β- si γ- globulinele (IgG); valori mai scazute ale γ-globulinelor pot fi intalnite la varstnici.
Interferente medicamentoase:
Albumina (scaderi): acid valproic, allopurinol, asparaginaza, azatioprina, clorpropamid, cisplatin, contraceptive orale, dapsona, dextran, estrogeni, fenitoin, ibuprofen, izoniazida, nitrofurantoin, prednison (doze mari), sargramostim.
α1-globuline (cresteri): testosteron.
α2-globuline: estrogeni, contraceptive orale, fenitoin (cresteri), asparaginaza (scaderi).
β-globuline: estrogeni, contraceptive orale (cresteri); asparaginaza (scaderi).
γ-globuline: tratament citostatic sau imunosupresor (scaderi).
Interferente analitice:
- o crestere usoara a largimii benzii de albumina poate fi datorata legarii unor medicamente (penicilina) sau a bilirubinei (pacienti cu icter);
- bisalbuminemia tranzitorie (non-ereditara) poate fi intalnita ca rezultat al unui tratament medicamentos sau unei perturbari metabolice severe (ex. pancreatita);
- benzi monoclonale false pot fi date de: hemoglobina libera, in cazul unui ser hemolizat sau a unei hemolize intravasculare (banda in zona α2 - β; proteina C reactiva in cantitate mare; lizozim crescut, fibrinogen (la pacientii tratati cu anticoagulante; in coagulopatii, daca sangele a fost centrifugat inainte de a coagula complet); alfa-fetoproteina in concentratii mari, seruri vechi;
- vizualizarea este dificila in cazul in care banda monoclonala se suprapune peste o banda normala (ex. banda monoclonala in zona β1 va migra in aceeasi pozitie ca si transferina).
