
Pentru a utiliza ghidul de interpretare al analizelor trebuie sa urmati pasii de mai jos.


Recomandari pentru determinarea calciului seric:
- din doi in doi ani, la pacienti cu varsta peste de 50 ani, pentru screening-ul osteoporozei (impreuna cu masurarea inaltimii si greutatii);
- in tetanie (investigarea tipului hipocalcemic);
- fracturi spontane, dureri osoase, modificari osoase radiologice, tulburari de crestere, alterari dentare;
- nefro- sau urolitiaza, nefrocalcinoza, poliurie, polidipsie, boli renale cronice;
- pancreatita acuta, calculi biliari, diaree recurenta, malabsorbtie;
- post-operator in caz de tiroidectomie si paratiroidectomie, in hiperparatiroidism, boli tiroidiene, testiculare, ovariene, adrenale;
- boli granulomatoase;
- tumori;
- reactii adverse la anumite medicamente: vitamina D, A, anticonvulsivante, corticosteroizi, tiazide, digitala.
Specimen recoltat - sange venos.
Mentiuni: recoltarea se face dimineata (exista variatii diurne), in clinostatism (exista variatii de postura, deoarece jumatate din calciu este legat de proteine; in clinostatism calcemia ca si proteinemia sunt mai mici decat in ortostatism). La recoltare se va evita staza venoasa cu garoul (produce valori fals crescute). Daca folosirea garoului este indispensabila, proba se va preleva la mai mult de 1 minut de la restabilirea circulatiei. La recoltare si ulterior, in timpul manipularii probelor, nu se utilizeaza manusi pudrate cu carbonat de calciu (spalati manusile in apa curgatoare, fara sapun sau detergenti, chiar daca sunt etichetate powder free).
Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator.
Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare.
Volum proba - minim 0.5 mL ser.
Cauze de respingere a probei - specimen hemolizat.
Stabilitate proba - serul separat este stabil 7 zile la temperatura camerei; 3 saptamani la 2-8o C; 8 luni la -20o C.
Hipercalcemia se insoteste adesea de hipopotasemie si conduce intotdeauna la deshidratare, deoarece calciul in exces determina diabet insipid nefrogen. Pentru ca valorile calciului seric sa fie interpretate corect, intotdeauna trebuie determinate simultan proteinele serice totale si albumina, deoarece in ser 0.8 mg de calciu se leaga de 1.0 g de albumina; pentru corectie, la valoarea obtinuta pentru calciu se adauga 0.8 mg/dL pentru fiecare 1.0 g/dL cu care albumina serica scade sub 4.0 g/dL; legarea de globuline afecteaza valoarea calciului total doar daca globulinele sunt in concentratie de peste 6 g/dL.
Valori crescute:
- proteine serice totale crescute, sindrom de deshidratare, staza venoasa secundara aplicarii garoului timp indelungat, dozarea folosind tuburi inchise cu dop, hiponatremia (<120mEq/L), care creste fractiunea de calciu legat de proteine si deci creste usor valoarea calciului total.
Valori scazute:
- hipomagneziemie (de exemplu, cea secundara chimioterapiei cu cisplatin), hiperfosfatemie (secundara administrarii de laxative, clismelor cu fosfati, chimioterapiei in leucemii sau limfoame, rabdomiolizei), hipernatremie, hipoalbuminemie, hemodilutie.
Interferente cu medicamente:
Cresteri:
- medicamente antiacide (alcaline), androgeni, saruri de calciu, danazol, dietilstilbestrol (crestere rapida in 24 ore la pacienti cu cancer de san), dihidrotahisterol, administrare cronica de diuretice (clortalidon, acid etacrinic, furosemid, tiazide), ergocalciferol, isotretinoin, litiu, progesteron, PTH, tamoxifen, vitamina D, vitamina A.
Scaderi:
- albuterol, alprostadil, aminoglicozide (ex.: gentamicina), asparaginaza, barbiturice (la batrani), calcitonina, carbamazepin, carbenoxolona, carboplatin, corticosteroizi; diuretice (efect initial): acetazolamida, acid etacrinic, furosemid; ergocalciferol, estrogeni (in post-menopauza), fluoruri, gastrina, glucagon, glucoza, indapamid, insulina, izoniazida, laxative (exces), saruri de magneziu, meticilina, fenitoin, fosfati, plicamicin, solutii saline (efectul apare in caz de hipercalcemie), tetraciclina (la gravide), tacrolimus, tobramicina.