O mamografie este un tip special de examinare radiologica a sanului facuta cu
ajutorul unui echipament special care poate evidentia frecvent tumori ce sunt
prea mici pentru a putea fi palpate.O mamografie este cea mai buna metoda radiologica disponibila astazi ce poate
detecta cancerul de san precoce. Este o metoda ideala si indispensabila pentru
femeile mai in varsta de 40 de ani, ce au un risc crescut de a face cancer de
san.
O femeie se poate simti stresata, poate fi agitata si tematoare in privinta efectuarii
unei mamografii si a perspectivei de a descoperi o tumora. Procedura in sine este
relativ simpla. Majoritatea afectiunilor sanului nu sunt maligne si chiar daca
restul afectiunilor sunt date de cancer, peste 90% dintre acestea sunt curabile,
daca sunt detectate precoce si tratate prompt.
Desi mamografiile, la fel ca majoritatea analizelor medicale, nu au o acuratete
de 100%, controlul regulat cu ajutorul mamografiei reprezinta cea mai buna metoda
radiologica de a descoperi cancerul de san precoce, inainte de a aparea semne
sau simptome evidente de cancer. Unele studii au aratat ca mamografia poate reduce
rata de deces prin cancerul de san cu mai mult de o treime.
Cum se efectueaza o mamografie?
Mamografia se efectueaza cu un aparat radiologic special numit mamograf, iar
pentru a obtine o expunere optima este necesara comprimarea sanului. Procesarea
si developarea filmului sunt riguros controlate pentru a obtine o imagine de cea
mai buna calitate.
Mamografia nu este dureroasa. Unele femei pot avea un usor disconfort momentan
dar numai pe parcursul presarii sanului de catre aparat, procedeu necesar pentru
a obtine o imagine clara si precisa. Mamografiile sunt folosite pentru a diagnostica
modificarile sau anomaliile de structura detectate prin autoexaminare sau prin
examen clinic, si necesita adesea mai mult de 2 expuneri, fiind folosite ca screening
pentru a detecta cancerul incipient, nesuspectat.
Pentru a vizualiza structura interna a sanului se fac 2 expuneri pentru fiecare
san. Aceste expuneri arata clar structura sanului. Se folosescd 2 proiectii standard:
vederea craniocaudala (de sus in jos) permite o obtinerea unei imagini mai bune
a sectoarelor centrale si mediale ale sanului, (excluzand tesuturile mamare ce
se extind la nivelul axilei). Vederea mediolaterala este mai importanta deoarece
arata toata glanda.
Beneficiile screeningului cu ajutorul mamografiei depasesc riscurile de orice
fel datorate iradierii. De curand s-a estimat ca iradierea necesara pentru efectuerea
unei mamografii este mai mica decat iradierea cosmica la care este expus un pasager
ce face un zbor intercontinental sau un schior aflat pe munte la peste 3000 de
metri.
Folosirea unei doze scazute ii permite doctorului sa repete mamografia o data
pe an incepand cu varsta de 40-50 de ani. O mamografie poate fi prescrisa unei
femei ce are antecedente personale sau familiale de cancer la san sau la alte
organe, in functie de varsta ei. Acele paciente care nu sunt la menopauza trebuie
sa se asigure ca nu sunt insarcinate inainte de efectuarea mamografiei, datorita
riscului potential al expunerii.
Pentru femeile care au implant de san exista o sansa extrem de scazuta ca presiunea
exercitata in timpul procedurii sa cauzeze o ruptura sau o herniere. Daca acest
eveniment se intampla poate fi necesara o interventiei chirurgicala pentru a indeparta
implantul. Intr-un numar foarte mic de cazuri, acuratetea unei mamografii este
mai mica decat de obicei. Pentru femeile cu implant de san, abilitatea unei mamografii de a detecta anomaliile
scade de la 92% la 33%, deoarece continutul implantului (gel sau lichid) poate
bloca vederea, la fel si tesutul cicatricial ce se formeaza in jurul implantului.
Rezultatele fals pozitive sunt atunci cand mamografia arata ca exista anomalii, dar acestea se dovedesc
a nu fi cancer. Majoritatea acestor rezultate fals pozitive se vor dovedi a fi
negative pentru cancer. La toate varstele, 5-10% dintre mamografii sunt anormale
si sunt urmate de teste aditionale (aspiratia cu ac subtire [sampling], biopsie
chirurgicala, sau ecografia).
Rezultatele fals-negative sunt atunci cand mamografia pare normala desi cancerul exista, acestea aparand
mai des la femeile tinere decat la cele in varsta.
Postul nu este necesar in ziua testarii, si nici nu trebuie urmata o anume dieta
in zilele dinaintea efectuarii mamografiei. La unele femei, produsele ce contin
cafeina (cum ar fi cafeaua, cola, si ciocolata) pot sa faca sanii sa fie mai sensibili.
Din acest motiv, femeile care sunt sensibile la cafeina ar trebui sa opreasca
consumul de cafeina pentru 2 saptamani inainte de efectarea testului.
Fazele ciclului menstrual nu afecteaza calitatea imaginii; oricum este de preferat
sa efectuati o mamografie atunci cand sanii nu sunt durerosi. Evitati perioada
preovulatorie si pe cea postovulatorie (jumatatea ciclului) precum si perioada
premenstruala. Daca o femeie are inca ciclu menstrual, va descoperi ca ii este
mai confortabil sa faca o mamografie la 1-2 saptamani dupa menstruatie, cand sensibilitatea
sanilor incepe sa se diminueze.
Este de preferat sa purtati haine din 2 piese, cum ar fi pantaloni si bluza,
pentru a simplifica dezbracarea pentru efectuarea mamografiei. In orele de dinaintea
efectuarii testului, evitati aplicarea de cosmetice, uleiuri, crème si in special
talc sau deodorant.
Da-i medicului radiolog toate mamografiile anterioare pentru comparatie, chiar
daca acestea au fost facute in alte centre medicale. Poti sa ceri ca acestea sa
fie trimise inainte ca tu sa faci mamografia. Deoarece tesutul mamar se modifica
pe parcursul vietii unei femei, medicul radiolog poate sa considere inutila mamografia
pentru anumite femei.
Densitatea tesutului mamar la femeile tinere face adesea foarte dificila interpretarea
mamografiei. De fapt, pe masura ce femeia inainteaza in varsta, se produc unele
schimbari in structura sanilor: tesuturile glandulare si cele fibroase isi reduc
dimensiunile, si tesutul mamar devine mai gras. Aceste schimbari modifica claritatea
unei mamografii, facand-o astfel mult mai usor de interpretat la femeile in varsta,
unde cancerul de san va fi mult mai usor de "vazut" cu ajutorul mamografiei.
Efectuarea unei mamografii este rapida si usoara si dureaza doar cateva secunde.
Ti se va cere sa-ti scoti toate hainele din partea superioara a corpului, inclusiv
bijuterii sau obiecte de metal din jurul gatului. Apoi va trebui doar sa stai
in fata unui aparat radiologic. Un technician radiolog va plasa sanul intre 2
placi de plastic. Placile vor presa usor asupra sanului si il vor face sa se aplatizeze
suficient cat tesutul mamar sa fie vizualizat cel mai bine pe mamografie. Aceasta
compresiune poate fi inconfortabila pentru cateva secunde, dar ajuta la imbunatatirea
calitatii imaginii mamografiei. Presarea sanului pentru cateva secunde nu este
daunatoare si minimalizeaza canditatea de raze X necesara.
Tehnicianul va face 2 expuneri cu raze x pentru fiecare san (si va va repozitiona)
pentru a avea o vedere completa a intregii glande. Fiecare san va face o dubla
scanare. In proiectia craniocaudala, particulele de raze X emise din partea superioara
vor impresiona filmul radiologic pozitionat sub san. In proiectia medio-laterala
razele X vin din partea interioara spre partea exterioara a sanului.
Femeile fara un istoric de probleme la nivelul sanului de obicei fac un screening
mamografic. Pentru femeile ce au un istoric de probleme la nivelul sanului se
va efectua o mamografie tintita pentru a evalua mai bine o anumita arie de la
nivelul sanului. Uneori mamografii speciale pot fi cerute de catre medicul curant:
Ductografia: daca sunt necesare imagini aditionale pentru anumite motive, cum ar fi scurgeri
hemoragice de la nivelul mamelonului, doctorul poate cere o ductografie. Aceasta
consta intr-o mamografie efectuata dupa ce un mic tub de plastic este plasat la
nivelul deschiderii ductului de la nivelul mamelonului si administrarea unei mici
cantitati de substanta de contrast.
Pneumocystografia: Aceasta mamografie este efectuata dupa ce un chist este golit cu ajutorul unor
ace fine de aspiratie si core biopsie, de obicei dupa ce chistul a fost vazut
la ecografie sau daca chistul poate fi simtit.
Mamografie stereotacticase bazeaza pe mamografii facute din doua unghiuri, o
harta comuterizata arata localizarea precisa a maselor sau a calcefierilor. Aceasta
tehnica permite, dupa o anestezie locala, inserarea unui dispozitiv metalic cu
un mic carlig la capatul lui, intr-un nodul de la nivelul glandei mamare care
nu poate fi simtit. Acel dispozitiv va ghida ulterior chirurgul in timpul operatiei
de indepartare completa a tumorii si a tesutului sanatos din jur. Dupa operatie
se va face o noua expunere a sanului pentru a ne asigura ca toate tesuturile suspecte
au fost indepartate. Oricum, o biopsie stereotactica poate fi efectuata cu ajutorul
unui mic sistem de ghidaj controlat prin computer ce va permite plasarea unui
ac la nivelul leziunii sau nodulului ce vor fi trimise apoi pentru analizare in
laborator.
Doua instrumente noi au fost dezvoltate pentru a obtine biopsii stereotactice
la nivelul sanului: Mamotomul si un instrument avansat de biopsiere a sanului
(ABBI). Ambele instrumete folosesc un cutit rotativ ce taie mostre de tesut din
restul sanului. Fiecare tip de biopsiere are avantajele si dezavantajele ei distincte,
dar acuratetea lor este similara daca sunt bine efectuate.
Daca mamografia este normala, nu sunt necesare alte teste. Majoritatea modificarilor
de la nivelul sanilor nu sunt maligne si la majoritatea femeilor nu se va detecta
cancer mamar in timpul efectuarii unei mamografii obisnuite de rutina.
Daca o mamografie este normala ea poate fi repetata la fiecare 2 ani pentru femeile
cu varste cuprinse intre 40 si 50 de ani, si odata pe an la femeile ce au peste
50 de ani, sau in functie de cum considera medicul radiolog. Uneori medicul radiolog
poate sa prescrie o mamografie aditionala sau un studio ecografic al sanului,
care nu este un inlocuitor pentru mamografie, dar este complementar cu informatiile
obtinute cu ajutorul mamografiei.
Rezultate anormale
Uneori o femeie poate fi rechemata dupa cateva zile deoarece radiologul pur si
simplu vrea sa se asigure ca imaginile obtinute sunt cele mai bune posibile si
pentru o mai buna evaluare a unor anumite zone de la nivelul sanului. In anumite
cazuri pot fi efectuate teste mamografice speciale.
Daca se descopera cancer la nivelul sanului, exista multiple optiuni terapeutice,
incluzand chirurgia, radioterapia, tratamentul hormonal, si chimioterapia. Optiunile
terapeutice sunt in functie de fiecare femeie si de tipul si dimensiunea cancerului
mamar prezent. Orice zona suspecta de pe mamografie va fi marita si examinata. Medicul radiolog
care va citi mamografia va lua in considerare toate expunerile facute. In general
daca medicul radiolog poate vedea margini bine definite intr-o zona suspecta,
acestea pot indica o tumora benigna sau o leziune inofensiva. Daca acestea nu
sunt bine definite mamografia poate indica o leziune maligna sau canceroasa. Evident,
experienta medicului radiolog care vede mamografiile este fundamentala pentru
a distinge leziunile benigne de cele maligne.
O mamografie poate arata puncte albe numite, in functie de marimea lor, calcificari
sau microcalcificari. Primele sunt mici depozite de saruri de calciu care se depun
la nivelul sanului din mai multe motive. Ultimele sunt foarte mici si pot fi imprastiate
la nivelul sanilor sau grupate in mici grupuri si sunt normale datorita inaintarii
in varsta sau unor cauze necanceroase (de examplu: imbatranirea arterelor sanului,
vechi leziuni sau inflamatii). Marea lor majoritate nu trebuie sa ne ingrijoreze.
Microcalcificarile suspecte trebuie evaluate in continuare, si doctorul va lua
in considerare numarul lor, marimea lor si zona in care sunt localizate, impreuna
cu alte caracteristici. Uneori calcificarile pot indica prezenta cancerului de
san precoce, dar de obicei ele indica doar prezenta unor mici chiste.
Daca unele microcalcificari sunt prezente pe o mamograma, femeia poate fi rugata
sa revina pentru a efectua mai multe teste ce folosesc raze X speciale care maresc
aria respectiva de la nivelul sanului.
Modificarile neobisnuite de la nivelul sanului, cum ar fi un nodul mamar, durere
mamara, scurgeri de la nivelul mamelonului sau ingrosari ale acestuia, sau o modificare
recenta a marimii sau a formei sanului, trebuie evaluata de catre medic. Daca
simti acelasi tip de noduli in ambii sani, aceasta este probabil normal, dar ar
trebui sa mentionezi intotdeauna orice ti se pare suspect doctorului tau.
Pentru a ajuta la diagnosticarea bolii de san, doctorul va face un istoric medical
ce va include intrebari despre starea de sanatate in general, despre simptome
si durata lor, varsta, statusul menstrual, numarul de sarcini anterioare si actuale,
medicamentele luate, si rudele cu boli benigne ale sanului sau cu cancer mamar.
In timpul examenului fizic, doctorul iti va examina cu atentie ambii sani in
pozitia sezand sau in decubit dorsal (culcat pe spate). Ti se va cere sa-ti ridici
bratele deasupra capului sau sa le lasi sa atarne pe langa corp. Doctorul va examina
ambii sani pentru a observa orice modificari la nivelul pielii, orice scurgere
de la nivelul mamelonului sau orice diferenta existenta intre cei 2 sani. Apoi,
folosindu-se de buricele degetelor pentru a descoperi eventualii noduli, doctorul
va examina intregul san, axila si zona claviculara. Daca femeia este mai tanara de 40 de ani, fara istoric familial de cancer, doctorul
poate recomanda o sonograma, (ultrasunete sau studiu ecografic) a sanilor in functie
de ceea ce se observa la examenul fizic.
O mamografie poate arata puncte albe numite, in functie de marimea lor, calcificari
sau microcalcificari. Primele sunt mici depozite de saruri de calciu care se depun
la nivelul sanului din mai multe motive. Ultimele sunt foarte mici si pot fi imprastiate
la nivelul sanilor sau grupate in mici grupuri si sunt normale datorita inaintarii
in varsta sau unor cauze necanceroase (de examplu: imbatranirea arterelor sanului,
vechi leziuni sau inflamatii). Marea lor majoritate nu trebuie sa ne ingrijoreze.
Microcalcificarile suspecte trebuie evaluate in continuare, si doctorul va lua
in considerare numarul lor, marimea lor si zona in care sunt localizate, impreuna
cu alte caracteristici. Uneori calcificarile pot indica prezenta cancerului de
san precoce, dar de obicei ele indica doar prezenta unor mici chiste.
Daca unele microcalcificari sunt prezente pe o mamograma, femeia poate fi rugata
sa revina pentru a efectua mai multe teste ce folosesc raze X speciale care maresc
aria respectiva de la nivelul sanului.
Modificarile neobisnuite de la nivelul sanului, cum ar fi un nodul mamar, durere
mamara, scurgeri de la nivelul mamelonului sau ingrosari ale acestuia, sau o modificare
recenta a marimii sau a formei sanului, trebuie evaluata de catre medic. Daca
simti acelasi tip de noduli in ambii sani, aceasta este probabil normal, dar ar
trebui sa mentionezi intotdeauna orice ti se pare suspect doctorului tau.
Pentru a ajuta la diagnosticarea bolii de san, doctorul va face un istoric medical
ce va include intrebari despre starea de sanatate in general, despre simptome
si durata lor, varsta, statusul menstrual, numarul de sarcini anterioare si actuale,
medicamentele luate, si rudele cu boli benigne ale sanului sau cu cancer mamar.
In timpul examenului fizic, doctorul iti va examina cu atentie ambii sani in
pozitia sezand sau in decubit dorsal (culcat pe spate). Ti se va cere sa-ti ridici
bratele deasupra capului sau sa le lasi sa atarne pe langa corp. Doctorul va examina
ambii sani pentru a observa orice modificari la nivelul pielii, orice scurgere
de la nivelul mamelonului sau orice diferenta existenta intre cei 2 sani. Apoi,
folosindu-se de buricele degetelor pentru a descoperi eventualii noduli, doctorul
va examina intregul san, axila si zona claviculara. Daca femeia este mai tanara de 40 de ani, fara istoric familial de cancer, doctorul
poate recomanda o sonograma, (ultrasunete sau studiu ecografic) a sanilor in functie
de ceea ce se observa la examenul fizic.
Examenul screening precoce efectuat cu ajutorul mamografiei si al medicilor radiologi
special antrenati pentru detectarea precoce a cancerului de san, cand tratamentul
are cea mai mare rata de succes.
Mamografia poate detecta peste 85% din tumorile sanului si rezultatele sunt mai
bune daca screeningul este corelat cu examinarea fizica. Este evident ca examenul
screening la femeile peste 50 de ani reduce numarul de decese datorate cancerului
de san. Oricum, la femeile mai tinere de 50 de ani, examenul screening al sanului
cu raze X ofera beneficii minime sau deloc. Doctorii nu sunt intotdeauna de acord
cand sa efectueze o mamografie de baza sau cine ar trebui sa beneficieze de ea
sau cand.
Este un avantaj real diagnosticarea cancerului de san intr-un stadiu cat mai
precoce intr-o faza in care este posibila indepartarea doar a unei parti mici
de glanda mamara, cu o probabilitate mai mare de vindecare.
Indicatiile screeningului
Societatea Americana pentru Cancer recomanda tuturor femeilor care nu prezinta
nici un fel de simtome si care nu detecteaza noduli mamari sa urmeze aceste indicatii:
- dupa 20 de ani sa se autoexamineze (sa-si palpeze sanii) o data pe luna
- femeile cu varste cuprinse intre 20 si 40 de ani trebuie sa fie examinate de
catre un medic la fiecare 3 ani si anual dupa ce implinesc 40 de ani
- prima mamografie, de baza, se efectueaza intre 35-40 de ani
- femeile cu varste cuprinse intre 40-49 de ani mamografia se efectueaza la fiecare
1-2 ani
- dpa 50 de ani, mamografia trebuie sa se faca anual.
Femeile ce au un istoric personal sau familial de tumori mamare trebuie sa colaboreze
cu doctorul lor si sa se programeze pentru examinare mai frecvent. Oricum, tesutul
mamar la femeile mai tinere (mai tinere de 30 de ani) tinde sa fie mai dens, ceea
ce face mai dificila detectarea micilor modificari ce pot sa apara pe mamografie.
Aceste femei pot face examen screening pentru tumorile mamare cu ajutorul ecografiei
sau ultrasunetelor o data la fiecare 2-3 ani.
Intai, femeia trebuie sa aiba asteptari realiste despre cat timp dureaza sa pierzi
excesul ponderal. Cam 0.5-1 kg pe saptamana sunt de dorit. Femeia ar trebui sa-si
aminteasca faptul ca nici o dieta nu s-a dovedit a fi mai sigura sau mai eficienta
decat alta, si ca riscul de a se imbolnavi datorita privarii de anumiti nutrienti
printr-o dieta radicala nu este scazut.
In plus, daca alapteaza la san, ea nu va dori sa dauneze nutritiei bebelusului
prin diete potential periculoase sau sever restrictive. Initial, o femeie ar trebui
sa incerce sa slabeasca cu ajutorul unei diete echilibrate. Exercitiul fizic zilnic
este obligatoriu, chiar daca este vorba numai de plimbare. Lipsa de exercitii
fizice este adesea motivul pentru care procesul de slabire este incetinit. Pierderea
ponderala nu va fi conform asteptarilor daca dieta nu se asociaza cu exercitii
fizice.
Aceasta se datoreaza mai multor motive inclusiv faptului ca exercitiile fizice
ajuta la mentinerea metabolismului corporal in timpul dietei. Procesul de slabire
este mai usor daca se asociaza cu exercitii si este foarte dificil fara.
Daca eforturile de a slabi sunt fara succes, aceasta insemnand ca timp de un
an femeia a asociat exercitiile fizice cu dieta, femeia respectiva are nevoie
de ajutor specializat. De exemplu poate cere o evaluare medicala a conditiilor
ce predispun la probleme in controlul greutatii (cum ar fi disfunctii ale glandei
tiroide ce sunt obisnuite dupa nastere).
Desi exista foarte multe abordari diferite pentru controlul greutatii, toti nutritionistii
considera ca tipul de dieta trebuie individualizat daca femeia doreste sa-si mentina
greutatea dupa ce slabeste. Dieta individualizata reprezinta singurul mod de a
se adapta preferintelor culinare, anumitor produse, si a modului dezordonat de
hrana. Aceasta explica de ce planurile de reducere a greutatii corporale vor produce
initial scaderea greutatii, dar sunt de obicei urmate de cresterea rapida a greutatii.
Dietele obisnuite nu ofera programe specifice pentru fiecare femeie pentru a
maximiza sansele ei de a-si pastra greutatea. Consultarea unui nutritionist este
cel mai bun mod de a beneficia de o dieta individualizata. Nutritionistul va analiza
problemele cheie, cum ar fi preferintele culinare, ce o determina pe ea sa manance,
cine prepara hrana, si detalii ale programului ei zilnic pentru a putea crea o
dieta indivbidualizata. In plus, in timp ce femeia urmeaza indicatiile nutritionistului,
ea trebuie sa aiba un program de exercitii zilnice pentru a-si optimiza pierderea
ponderala.
In final, asteptarile trebuie sa fie realiste. Toti suntem oameni. Pierderea
rapida a greutatii nu se va mentine, dar o pierdere rationala in greutate (0.5-1kg
pe saptamina) se vor mentine. Si, amintiti-va ca cel mai important lucru pentru
mentinerea greutatii dupa o dieta il reprezinta continuarea exercitiilor fizice.
|