|
|
Laparoscopia
Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce foloseste un tub subtire, luminat,
numit laparoscop, ce este introdus in abdomen printr-o mica incizie la nivelul
peretelui abdominal si care este folosita pentru examinarea organelor abdominale
sau genitale interne. Aceasta este folosita pentru diagnosticul unor afectiuni
precum chisturile, aderentele, fibroamele si infectiile. Cu acest aparat pot fi
recoltate si probe de tesut pentru biopsie. De asemenea, acestuia ii pot fi atasate
si alte instrumente, precum foarfecele chirurgical.
In timpul laparoscopiei se mai pot efectua si alte proceduri chirurgicale, precum:
- indepartarea aderentelor
- repararea unei hernii hiatale sau inghinale
- efectuarea ligaturii tubare
- indepartarea unor organe precum uterul, splina, vezica biliara (colecistectomia
laparoscopica) sau apendicele (apendicectomia); mai poate fi realizata si indepartarea
partiala a colonului
- diagnosticarea si tratarea bolii inflamatorii pelvine, a unei sarcini ectopice
sau a endometriozei.
In multe cazuri, laparoscopia elimina necesitatea unei operatii extensive ( laparotomie)
ce ar necesita o incizie mare a abdomenului. Laparoscopia implica riscuri mai
mici, este mai putin costisitoare si poate fi efectuata fara a necesita spitalizare.
Laparoscopia este folosita pentru:
- evaluarea si eventual indepartarea unor tumori de la nivelul abdomenului sau
pelvisului
- diagnosticarea si tratarea unor afectiuni precum endometrioza, sarcina ectopica
sau boala inflamatorie pelvina
- diagnosticul unor afectiuni ce fac dificila aparitia unei sarcini; aceste afectiuni
includ chisturile, aderentele, fibroamele si infectiile; laparoscopia se efectueaza
dupa ce testele preliminarii pentru infertilitate au fost neconcludente
- efectuarea unei biopsii
- pentru determinarea unor posibile metastaze la nivel abdominal
- efectuarea ligaturii tubare
- rezolvarea unei hernii hiatale sau inghinale
- indepartarea unui organ bolnav sau lezat precum vezica biliara, apendicele
sau ovarele.
Inainte de realizarea laparoscopiei pacientul va trebui sa semneze un document
prin care isi da acordul pentru efectuarea acestei investigatii. Medicul va informa
pacientul despre riscurile, modul de realizare si rezultatele procedurii.
Pacientul trebuie sa informeze medicul despre:
- medicamentele pe care le ia, in special anticoagulante (care subtiaza sangele)
- eventuale alergii la medicamente, inclusiv anestezice
- daca are probleme cu sangerarea
- daca este sau ar putea fi insarcinata.
Inainte de efectuarea laparoscopiei pacientul:
- nu trebuie sa manance sau sa bea pentru cel putin 12 ore; un stomac gol ajuta
la prevenirea varsaturilor in timpul operatiei si reduce riscul de aparitie a
complicatiilor
- trebuie sa-si lase bijuteriile acasa; orice bijuterie pe care acesta o poarta
trebuie indepartata inaintea operatiei
- trebuie sa-si indeparteze ochelarii, lentilele de contact sau proteza dentara;
acestea ii vor fi inapoiate dupa ce interventia se incheie
- sa-si asigure transportul inapoi la domiciliu dupa terminarea interventiei.
Medicul poate recomanda efectuarea unei clisme evacuatorii, cu cateva zile pana
la cateva ore inainte de interventie.
Laparoscopia este efectuata de catre un medic chirurg sau de catre un medic ginecolog.
Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce nu necesita spitalizare. In general
este folosita anestezia generala, insa pot fi folosite si alte tipuri de anestezii
(precum rahianestezia).
Cu aproximativ o ora inainte de interventie, pacientul trebuie sa-si goleasca
vezica urinara. I se va monta o perfuzie intravenoasa la nivelul bratului, prin
care i se vor administra lichide si medicamente. De asemenea, i se va putea administra
un sedativ usor, care sa-l ajute sa se relaxeze.
Pentru pregatirea laparoscopiei se vor efectua cateva proceduri. Acestea se fac
dupa ce pacientul este anesteziat si inconstient:
- se intubeaza pacientul sau se aplica o masca pentru oxigen, pentru a-l ajuta
sa respire si pentru a-i proteja caile respiratorii; aceasta procedura se efectueaza
dupa ce pacientul este anesteziat si inconstient
- se monteaza un tub subtire si flexibil, prin uretra pana in vezica urinara
( sonda vezicala)
- o parte a parului pubian va fi rasa
- abdomenul si zona pelvina vor fi curatate cu un antiseptic
- medicul poate efectua o examinare pelvina, inainte de a se introduce in vagin
un instrument denumit canula; canula face posibila miscarea uterului si a ovarelor,
astfel incat sa furnizeze medicului o imagine cat mai buna a acestei zone.
In timpul interventiei se practica o incizie la nivelul peretelui abdominal,
cu dimensiunile cuprinse intre 1,5 – 2,5 cm. Localizarea inciziei depinde de tipul
de procedura. Se pot practica si alte incizii daca este necesara folosirea unor
instrumente suplimentare. La nivelul inciziei se introduce un ac, prin care se
injecteaza incet, gaz (dioxid de carbon sau oxid de azot) in abdomen. Gazul creaza
un spatiu de manevra prin ridicarea peretelui abdominal.
Apoi, prin incizie, se introduce laparoscopul si se vizualizeaza organele. Alte
instrumente (cum ar fi un mic foarfece sau un forceps) pot fi inserate printr-o
alta incizie si folosite pentru a preleva tesut, repara leziuni sau drena chisturi.
De asemenea, laparoscopului ii poate fi atasat un laser.
Dupa efectuarea interventiei, laparoscopul si gazul sunt indepartate. Incizia
va fi inchisa cu cateva fire si va fi acoperita cu un bandaj. De obicei, sunt
folosite fire resorbabile; acestea nu trebuie indepartate. Dupa ce incizia se
vindeca cicatricea remanenta va fi foarte mica si greu vizibila.
Laparoscopia dureaza in medie 30 – 90 de minute, in functie procedura, dar poate
dura mai mult daca se descopera o anumita afectiune, precum endometrioza, care
necesita si tratament. Dupa terminarea interventiei pacientul va fi dus intr-un
salon si supravegheat pana se trezeste din anestezie. Daca nu sunt alte indicatii,
pacientul isi poate relua activitatea zilnica dupa o zi, dar trebuie sa evite
activitatile solicitante sau efortul fizic intens pentru aproximativ o saptamana.
De retinut!
Daca pentru laparoscopie se foloseste anestezia generala, atunci pacientul va
fi inconstient si nu va simti nimic. Dupa trezire acesta se poate simti ametit
pentru cateva ore. Pentru 1 sau 2 zile dupa procedura, poate apare oboseala si
dureri (acestea sunt datorate anestezicului). Daca s-a practicat intubarea, pacientul
poate avea cateva leziuni la nivelul gatului ce pot crea disconfort. Acest disconfort
poate fi indepartat prin folosirea gargarei cu apa sarata.
- sangerari de la nivelul inciziei
- infectarea zonei care a fost examinata
- lezarea unui organ intern sau a unui vas de sange; acestea pot duce la o sangerare
excesiva ( hemoragie) care sa necesite interventia pentru a fi reparat
- decesul datorat anesteziei generale; acest lucru este insa foarte rar.
Exista cateva afectiuni care contraindica, datorita riscului de aparitie a complicatiilor,
efectuarea unei laparoscopii, precum:
- cancer abdominal
- hernie abdominala
- interventii chirurgicale abdominale in antecedente.
Imediat dupa terminarea interventiei pacientul va fi dus intr-un salon unde va
fi supravegheat pana se trezeste din anestezie. In general, durata stationarii
in salon este de 1 pana la 4 ore, dupa care acesta va fi externat. Medicul va
recomanda pacientului o serie de instructiuni care il vor ajuta in procesul de
recuperare. Dupa laparoscopie poate sa apara balonarea, cateva echimoze (vanatai)
si disconfort in jurul inciziilor.Gazul folosit in timpul interventiei poate sa
irite temporar diafragmul. Pot sa apara dureri de umeri la cateva ore dupa procedura.
O parte din gazul folosit la interventie se poate infiltra in piele si produce
"trosnituri" daca pielea din zona inciziilor este frecata. Aceasta situatie este
inofensiva si dispare de la sine in cateva zile.
Se recomanda consultul medical daca apar:
- roseata si edem (umflatura) pe o zona mare in jurul inciziei
- sangerari sau alte secretii la nivelul suturii
- febra
- dureri abdominale severe
- raguseala ce dureaza mai mult de cateva zile, cu tendinta la agravare.
Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce foloseste un tub subtire, luminat,
numit laparoscop, care este introdus in abdomen printr-o mica incizie la nivelul
peretelui abdominal si care este folosita pentru examinarea organelor abdominale
sau genitale interne. Medicul va discuta cu pacientul rezultatul interventiei.
Rezultatele testelor de laborator sau a biopsiei, pot fi disponibile dupa cateva
zile de la operatie.
|
Laparoscopia |
|
Normal
|
Organele au forma, pozitia si dimensiunea normala. |
|
Nu sunt descoperite chisturi, aderente sau tumori. |
|
Nu exista semne de boala (precum endometrioza), inflamatie (precum apendicita)
sau infectie. |
|
Anormal
|
Un organ poate avea forma, dimensiunea sau pozitia anormala. |
|
Sunt descoperite chisturi, aderente sau tumori. |
|
Apar semne de boala (precum endometrioza) sau de infectie. |
|
Poate fi descoperita o sarcina ectopica. |
|
Apare inflamarea unor organe, precum apendicita, colecistita sau boala pelvina
inflamatorie. |
|
Sunt descoperite cicatrici la nivelul organelor interne (precum trompele uterine). |
Factorii ce pot influenta acuratetea si rezultatul testului sunt:
- obezitatea poate face laparoscopia dificila
- cicatrici datorate unor interventii chirurgicale anterioare pot face laparoscopia
dificila sau chiar imposibila
- prelevarea unei cantitati insuficiente de tesut; in cazul in care cantitatea
de tesut prelevata pentru biopsie este insuficienta, rezultatele pot fi neconcludente.
De retinut!
- persoanele obeze care nu au avut in antecedente nici o alta interventie chirurgicala,
necesita o incizie mai larga pentru a permite introducerea laparoscopului; aceasta
procedura este denumita laparoscopie deschisa
- alta procedura (denumita culdoscopie sau hidrolaparoscopie transvaginala) furnizeaza
o vizualizare mai buna a organelor genitale interne feminine ( uter, trompe uterine,
ovare); pentru aceasta se practica o incizie la nivelul peretelui vaginal prin
care se introduce apoi laparoscopul; culdoscopia inlocuieste cu succes laparoscopia
- evitarea oricaror bauturi carbogazoase pentru 1 – 2 zile postoperator; astfel
se reduce riscul de aparitie balonarii si a varsaturilor.
|
- Deficitul de calciu, un dezechilibru cu efecte severe
- Teste genetice pentru determinarea legaturilor familiale
- Testul de paternitate
- Brohonscopia
- Fetoscopia – Metoda invaziva de diagnostic
- Cordocenteza – Metoda invaziva de diagnostic
- Amniocenteza – Metoda invaziva de diagnostic
- Punctia trofoblastica – Metoda invaziva de diagnostic
- Histeroscopia
- Laparoscopia in obstetrica-ginecologie
- Determinarea alfa-fetoproteinei in sange
- Indicatii pentru efectuarea cariotipului
- Aplicatia ecografiei in obstetrica
- Diagnosticul radio-imagistic in infertilitatea feminina
- Testele genetice intra in practica medicala
- Biochimia organismului
- Analize biochimice ale sangelui – modificari ale transaminazelor hepatice
- Colposcopia si biopsia cervicala
- Colonoscopia
- Bronhoscopia
- Biopsia sanului
- Artroscopia
- Examinari ale tractului digestiv superior
- Teste pentru probleme de erectie
- Endoscopia digestiva superioara
- Tomografia computerizata
- Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM sau RMN)
- Histerosalpingograma
- Exudatul faringian
- Ecografia fetala
- Determinarea cariotipului
- Teste auditive (audiometria)
- Laparoscopia
- Colposcopia si biopsia cervicala - informatii generale
- Bilirubina
- Artroscopia - investigatie invaziva
- Electrocardiograma
- Analize medicale premergatoare sarcinii
- Totul despre mamografie
- Teste alergologice
- Testul pentru Helicobacter pylori
- Testarea genetica pentru coreea Huntington
- Colonoscopia virtuala
- Biopsia aspirativa cu ac fin
- Metode imagistice
- Testul Babes Papanicolau - patologic
- Analiza biochimica a sangelui
- Testarea fertilitatii - Teste de infertilitate
- Testul Babes Papanicolau - O investitie in sanatate
- Papiloma virus uman (HPV) - testare
- Analize biochimice - analiza proteinelor sanguine (proteine totale, proteinograma, probe hepatice, fibrinogen)
- Analize biochimice - analiza enzimelor sanguine (fosfataza alcalina, fosfataza acida, aldolaza, transaminazele, colinesteraza, amilaza, LDH, creatin kinaza)
- Mic dictionar de analize medicale, constante biologice (enzime, hormoni, substante organice, etc.)
- Recoltarea produselor biologice pentru analize (recoltarea urinei, a sangelui, a materiilor fecale, a secretiilor)
- Exprimarea rezultatelor si valori normale ale analizelor medicale
- Prescurtari si termeni folositi de catre laboratorul de analize medicale
- Analize imunologice (sifilis, reumatism, febra tifoida, bruceloza, boli virale)
- Analize parazitologice si virusologice
- Antibiograma si autovaccinul
- Analize microbiologice (hemocultura, coprocultura, urocultura, bilicultura, analiza microbilor din nas, gat, urechi, sputa, secretii ale organelor genitale, din boli ale pielii)
- Analiza sangelui din materiile fecale
- Analiza sucului gastric si analiza bilei
- Analiza urinei (analiza caracterelor fizice si chimice ale urinei, analiza calculilor urinari, analiza microscopica a urinei)
- Analiza mineralelor sau ionograma (sodiu, clor, calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu, plumb, iod)
- Analiza hormonilor (hormonul de sarcina, hormonii glandei tiroide, hormonii glandelor suprarenale, frotiu citohormonal)
- Analize biochimice - analiza bilirubinei si a grasimilor sanguine (colesterol, lipide totale, trigliceride, lipoproteine)
- Analize biochimice (analiza zaharului din sange - glicemia si din urina - glicozuria)
- Analize hematologice (hematocrit, formula leucocitara, timp de coagulare, analiza grupelor de sange, etc.)
|