|
|
Histerosalpingograma
O histerosalpingograma este o investigatie radiologica cu ajutorul careia se
vizualizeaza partile interne ale uterului, trompele uterine si partile inconjuratoare;
se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarcinate (infertile).Histerosalpingograma
se efectueaza prin introducerea unei substante de contrast la nivelul uterului
prin intermediul unui tub introdus prin partea inferioara a vaginului. Deoarece
uterul comunica cu trompele uterine, substanta va difuza din uter in trompe. Pe
masura difuzarii substantei de-a lungul aparatului genital feminin, se vor efectua
clisee radiologice. Radiografiile pot evidentia diferite afectiuni sau conformatie
anormala la nivelul uterului sau vaginului sau un obstacol care pot impiedica
grefarea ovulului la nivelul peretelui uterin.Un obstacol local, de asemenea,
poate impiedica intalnirea spermatozoizilor cu ovulul in vederea fecundarii acestuia.
De asemenea, salpingograma poate detecta anomaliile de perete uterin care pot
impiedica implantarea ovulului pe peretele uterin.
Aceasta se efectueaza pentru:
- detectarea unui obstacol la nivelul trompelor uterine de obicei testul se efectueaza
in cazul femeilor care nu pot ramane insarcinate; o infectie care produce cicatrici
severe la nivelul trompelor uterine poate cauza blocarea acestora, cu infertilitate;
uneori prin efectuarea histerosalpingogramei se poate deschide blocajul de la
nivelul trompelor
- identificarea afectiunilor uterine, ca anomalii de forma si structura, o leziune,
ca polip, fibrom, aderente sau un corp strain in interiorul uterului. Aceste afectiuni
pot determina menstruatie dureroasa sau avorturi repetate
- stabileste daca interventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligaturii
uterine s-a efectuat cu succes
- pentru determinarea succesului unei operatii de ligatura uterina, in cazul
in care exista dubii; acest lucru se intampla foarte rar.
Inainte de efectuarea testului, se recomada informarea medicului despre:
- daca femeia este insarcinata
- daca pacienta a avut infectie pelvina ( boala inflamatorie pelvina) sau boala
cu transmitere sexuala ( gonoree sau infectie cu chlamydia)
- daca exista antecedente de alergie la substantele de contrast pe baza de iod
sau alte substante care contin iod; de asemenea medicul trebuie informat daca
pacientul este bolnav de astm, daca prezinta alergie la medicamente sau daca a
prezentat vreodata un episod de reactie alergica severa ( anafilaxie) la orice
substanta (ca de exemplu la intepatura de insecta sau in caz de ingestie de fructe
de mare, crustacee)
- daca pacienta prezinta tulburari de coagulare sau daca ia medicamente de tipul
aspirina sau warfarina
- antecedente de afectiuni renale sau diabet, mai ales daca pacientul face tratament
cu Metformin in vederea controlului glicemiei; substanta de contrast folosita
in timpul histerosalpingografiei poate cauza afectare renala la pacientii care
prezinta deja istoric de boala renala, in cazul acesta se recomanda efectuarea
unor analize de sange, ca ureea sau creatinina, inainte de efectuarea testului,
pentru a stabili daca functia renala se desfasoara normal.
Se recomanda efectuarea testului la 2 sau 5 zile de la menstruatie pentru a exclude
posibilitatea ca pacienta sa fie insarcinata. De asemenea, se recomanda sa se
faca inainte de perioada ovulatiei, pentru a evita o expunere la radiatii in cazul
unei sarcini precoce. Se recomanda ca pacientele sa aiba la ele un tampon deoarece
dupa test poate aparea o usoara sangerare insotita de eliminarea substantei de
contrast.
Medicul specialist va explica pacientei care sunt riscurile histerosalpingografiei
si ii va cere consimtamantul acesteia pentru efectuarea testului. De asemenea
vor discuta despre necesitatea efectuarii testului, riscurile care pot aparea,
modalitatea de efectuare si ce semnificatie va avea rezultatul testului.
Acesta se efectueaza de medicul radiolog in camera radiologica a unei clinici
sau spital. Medicul specialist poate fi asistat de catre radiolog sau asistenta.
De asemenea mai pot ajuta la efectuarea testului un medic ginecolog sau un specialist
in infertilitate (endocrinologie reproductiva).
Inainte de inceperea testului, se recomanda ca pacienta sa ia un medicament antiinflamator
sau sedativ pentru evitarea aparitiei crampelor uterine. Pacienta se va dezbraca
de la brau in jos, se va intinde pe masa ginecologica cu picioarele sprijinite
de suporturile speciale. Aceasta pozitie faciliteaza examinarea vaginului si ariei
inconjuratoare.
Se poate efectua o radiografie pentru a exclude prezenta unei formatiuni la nivelul
colonului care ar putea impiedica vizualizarea uterului si a trompelor uterine.
Uneori se administreaza un laxativ sau se efectueaza clisma cu cateva ore inainte
de efectuarea testului.
Medicul specialist va introduce un instrument cu doua valve la nivelul vaginului
(speculum). Acest instrument indeparteaza peretii uterini, in vederea vizualizarii
cavitatii vaginale si a regiunii cervicale. Cervixul poate fi stabilizat cu ajutorul
unui cleste (numit tenaculum). Se va curata apoi cervixul, apoi un tub rigid (canula)
sau flexibil (cateter) va fi introdus la nivelul cavitatii uterine prin cervix.
Substanta de contrast, care poate fi hidrosolubila sau liposolubila, va fi injectata
in cavitatea uterina, prin intermediul tubului. In cazul in care trompele uterine
sunt permeabile, substanta de contrast va difuza de-a lungul lor si va ajunge
in cavitatea abdominala, de unde va fi absorbita pe cai naturale. In cazul in
care una dintre trompe este obstruata, substanta de contrast nu va difuza. In
timpul efectuarii testului, imaginile radiologice se vizualizeaza pe un monitor.
Daca este necesara o imagine din incidenta oblica, se va modifica pozitia mesei
de examinare sau pacienta se va roti in pozitia dorita.
Dupa efectuarea testului, canula sau cateterul va fi indepartat. Acest test dureaza
intre 15 si 30 de minute. La o zi dupa efectuarea testului, se recomanda o radiogafie
pelvina. Se va evita raportul sexual sau baie timp de doua saptamani dupa efectuarea
testului, pentru reducerea riscului de aparitie a unei infectii.
Ce simte pacienta?
Simptomatologia este asemanatoare crampelor menstruale. Gradul disconfortului
depinde de gradul de afectare al trompelor uterine, de substanta de contrast folosita
si de presiunea folosita pentru injectarea substantei de contrast. In cazul in
care substanta de contrast se injecteaza sub o presiune crescuta la nivelul unor
trompe blocate, poate aparea durere ce poate dura cateva ore.
Exista intotdeauna un risc cat de mic de lezare a celulelor sau tesuturilor prin
expunere la orice tip de radiatii, chiar si in cazul nivelului scazut de radiatii
folosite in cazul acestui test. Cu toate acestea, riscul de lezare tisulara este
foarte mic, comparativ cu beneficiile efectuarii testului. Exista o serie de precautii
care pot fi luate pentru scaderea riscului expunerii la radiatii.
Exista un risc foarte mic de lezare sau perforare a peretelui uterin si a trompelor.
Folosirea substantelor de contrast liposolubile prezinta un risc foarte mic de
introducere a unor mici particule de grasime la nivel sanguin. Acest lucru poate
determina blocarea circulatiei sanguine in anumite regiuni pulmonare (embolism
pulmonar), o afectiune destul de severa. De aceea, majoritatea histerosalpingogramelor
se efectueaza cu substante de contrast hidrosolubile.
Dupa efectuarea testului
Dupa efectuarea testului, o parte din substanta de contrast se va elimina din
vagin. De asemenea, poate aparea o sangerare usoara timp de cateva zile dupa test.
Se recomanda contactarea imediata a medicului specialist daca:
- apare sangerare vaginala abundenta (mai mult de un tampon pe ora)
- sangerare vaginala care dureaza mai mult de 3-4 zile.
Histerosalpingograma este un test radiologic prin care se examineaza interiorul
cavitatii uterine, trompele uterine si ariile inconjuratoare.
|
Histerosalpingograma |
|
Normal
|
Forma uterului si trompelor uterine sunt normale. Trompele uterine nu prezinta
cicatrici sau alte leziuni. Substanta de contrast nu se scurge in afara uterului,
difuzeaza liber de-a lungul trompelor uterine si se revarsa in interiorul cavitatii
peritoneale. |
|
Nu exista corpuri straine (dispozitive intrauterine), tumori sau excrescente anormale la nivelul peretelui uterin |
|
Anormal
|
Trompele uterine prezinta cicatrici, malformatii sau obstacole, astfel incat
materialul de contrast nu difuzeaza de-a lungul trompelor si nu se revarsa in
cavitatea abdominala. Cauzele posibile ale blocajului trompelor uterine pot fi
boala inflamatorie pelvina sau endometrioza |
|
Substanta de contrast poate difuza prin peretele uterin, sugerand ruptura sau
gaura la nivel uterin |
|
Poate exista o cavitate uterina anormala datorita existentei unui tesut (numit
sept) care divide cavitatea uterina |
|
Pot exista excrescente anormale (ca polip sau fibrom) |
Factorii care pot interfera testul si acuratetea rezultatului includ:
- existenta unui spasm la nivelul trompelor, care poate face ca trompa sa para
blocata
- in cazuri rare, materiile fecale sau gazele de la nivelul intestinului gros
( colon).
Este interzisa efectuarea testului in timpul perioadei menstruale, la femeile
insarcinate sau la cele care prezinta o infectie pelvina.
De retinut!
- in anumite cazuri se recomanda efectuarea unei ultrasonografii in locul histerosalpingogramei,
pentru detectarea corpurilor straine intrauterine (dispozitive intrauterine)
- o histerosalpingograma se face in cazul femeilor care nu reusesc sa ramana
insarcinate; unele studii arata ca efectuarea acestui test poate creste sansele
femeii de a ramane insarcinata; acest lucru este posibil deoarece injectarea substantei
de contrast poate elimina dopurile de mucus, poate indrepta trompa uterina sau
poate elibera zonele cu cicatrice
- histeroscopia poate fi efectuata in locul histerosalpingogramei pentru a examina
cavitatea uterina; un alt test, numit laparoscopie, poate fi efectuat in locul
histerosalpingogramei pentru examinarea trompelor uterine; prin laparoscopie,
trompele uterine se vizualizeaza doar daca se introduce substanta de contrast
- de asemenea, pentru vizualizarea formatiunilor tumorale ( fibrom uterin, polip),
se poate efectua o sonohisterograma ( ecografie) uterina in locul histerosalpingogramei;
acest test foloseste ultrasunetele pentru vizualizarea traseului urmat de catre
o solutie salina care este introdusa la nivelul uterului; aceasta investigatie
nu foloseste radiatii X sau o substanta de contrast iodata
- in cazul in care se suspecteaza un blocaj al trompelor uterine, care determina
infertilitate, in timpul histerosalpingogramei se poate folosi o substanta de
contrast liposolubila, care creste sansele inlaturarii blocajului; studiile arata
ca folosirea unei substante de contrast liposolubila creste rata fertilitatii
comparativ cu folosirea unei substante hidrosolubile; cu toate acestea alte studii
nu au aratat nici o diferenta intre cele doua
- medicul specialist trebuie informat daca pacientul ia Metformin pentru controlul
diabetului sau pentru alte afectiuni (ca sindromul ovarului polichistic), pentru
a stabili ce fel de substanta de contrast va fi folosita.
|
- Deficitul de calciu, un dezechilibru cu efecte severe
- Teste genetice pentru determinarea legaturilor familiale
- Testul de paternitate
- Brohonscopia
- Fetoscopia – Metoda invaziva de diagnostic
- Cordocenteza – Metoda invaziva de diagnostic
- Amniocenteza – Metoda invaziva de diagnostic
- Punctia trofoblastica – Metoda invaziva de diagnostic
- Histeroscopia
- Laparoscopia in obstetrica-ginecologie
- Determinarea alfa-fetoproteinei in sange
- Indicatii pentru efectuarea cariotipului
- Aplicatia ecografiei in obstetrica
- Diagnosticul radio-imagistic in infertilitatea feminina
- Testele genetice intra in practica medicala
- Biochimia organismului
- Analize biochimice ale sangelui – modificari ale transaminazelor hepatice
- Colposcopia si biopsia cervicala
- Colonoscopia
- Bronhoscopia
- Biopsia sanului
- Artroscopia
- Examinari ale tractului digestiv superior
- Teste pentru probleme de erectie
- Endoscopia digestiva superioara
- Tomografia computerizata
- Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM sau RMN)
- Histerosalpingograma
- Exudatul faringian
- Ecografia fetala
- Determinarea cariotipului
- Teste auditive (audiometria)
- Laparoscopia
- Colposcopia si biopsia cervicala - informatii generale
- Bilirubina
- Artroscopia - investigatie invaziva
- Electrocardiograma
- Analize medicale premergatoare sarcinii
- Totul despre mamografie
- Teste alergologice
- Testul pentru Helicobacter pylori
- Testarea genetica pentru coreea Huntington
- Colonoscopia virtuala
- Biopsia aspirativa cu ac fin
- Metode imagistice
- Testul Babes Papanicolau - patologic
- Analiza biochimica a sangelui
- Testarea fertilitatii - Teste de infertilitate
- Testul Babes Papanicolau - O investitie in sanatate
- Papiloma virus uman (HPV) - testare
- Analize biochimice - analiza proteinelor sanguine (proteine totale, proteinograma, probe hepatice, fibrinogen)
- Analize biochimice - analiza enzimelor sanguine (fosfataza alcalina, fosfataza acida, aldolaza, transaminazele, colinesteraza, amilaza, LDH, creatin kinaza)
- Mic dictionar de analize medicale, constante biologice (enzime, hormoni, substante organice, etc.)
- Recoltarea produselor biologice pentru analize (recoltarea urinei, a sangelui, a materiilor fecale, a secretiilor)
- Exprimarea rezultatelor si valori normale ale analizelor medicale
- Prescurtari si termeni folositi de catre laboratorul de analize medicale
- Analize imunologice (sifilis, reumatism, febra tifoida, bruceloza, boli virale)
- Analize parazitologice si virusologice
- Antibiograma si autovaccinul
- Analize microbiologice (hemocultura, coprocultura, urocultura, bilicultura, analiza microbilor din nas, gat, urechi, sputa, secretii ale organelor genitale, din boli ale pielii)
- Analiza sangelui din materiile fecale
- Analiza sucului gastric si analiza bilei
- Analiza urinei (analiza caracterelor fizice si chimice ale urinei, analiza calculilor urinari, analiza microscopica a urinei)
- Analiza mineralelor sau ionograma (sodiu, clor, calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu, plumb, iod)
- Analiza hormonilor (hormonul de sarcina, hormonii glandei tiroide, hormonii glandelor suprarenale, frotiu citohormonal)
- Analize biochimice - analiza bilirubinei si a grasimilor sanguine (colesterol, lipide totale, trigliceride, lipoproteine)
- Analize biochimice (analiza zaharului din sange - glicemia si din urina - glicozuria)
- Analize hematologice (hematocrit, formula leucocitara, timp de coagulare, analiza grupelor de sange, etc.)
|