|
|
Fibroza chistica (Mucoviscidoza) - Screeningul purtatorilor de anomalii genetice
Fibroza chistica (FC) este o anomalie mostenita care este determinata de modificarea
(mutatia) genei care cauzeaza fibroza chistica. Aceasta este o boala cronica,
progresiva, in care mucusul devine vascos, aderent si uscat. Mucusul se acumuleaza
si blocheaza pasajele din diferite organe, in special la nivelul plamanilor si
pancreasului. La nivelul plamanilor, mucusul poate determina probleme respiratorii
severe si aparitia unor afectiuni pulmonare. La nivelul pancreasului, mucusul
cauzeaza afectare digestiva si malnutritie, care pot determina afectarea cresterii
si dezvoltarii normale.
Fibroza chistica este de obicei diagnosticata in timpul copilariei. In timp
ce speranta de viata pentru persoanele cu fibroza chistica este de aproximativ
32 de ani, noile tratamente imbunatatesc controlul simptomelor si cresc astfel
speranta de viata.
Fibroza chistica este o afectiune genetica. Pentru a dezvolta fibroza chistica,
copilul trebuie sa mosteneasca doua gene defective (patologice) de fibroza chistica
(cate una de la fiecare parinte).
Persoana care a mostenit doar o gena defectiva a fibrozei chistice se numeste
purtator al fibrozei chistice, fara ca aceasta sa dezvolte afectiunea, dar alela
poate fi transmisa mai departe de la parinte la copil. Aceasta persoana poate
transmite, de asemenea, statutul de purtator al fibrozei chistice.
Daca doar un parinte este purtator al genei defective de fibroza chistica, copilul
nu va face boala; cu toate acestea, sunt 50% sanse ca acel copil sa devina purtator
de fibroza chistica.
Daca ambii parinti sunt purtatori ai genei defective de fibroza chistica, sunt
25% sanse ca acel copil sa dezvolte afectiunea, dar sunt si 50% sanse ca acel
copil sa devina numai purtator.
Screeningul purtatorilor de fibroza chistica este o analiza a sangelui care determina
daca persoana este sau nu purtatoarea genei defective ce determina fibroza chistica.
Analiza ajuta la determinarea riscului unui cuplu de a avea un copil cu fibroza
chistica.
Testele genetice sunt disponibile pentru screeningul persoanelor care doresc
sa afle daca sunt sau nu purtatoare ale genei defective de fibroza chistica. Acest
tip de teste genetice permit parintilor sa afle daca au un risc crescut de a avea
un copil cu fibroza chistica. Orice persoana care este interesata sa depisteze
daca este sau nu purtator al genei defective de fibroza chistica, poate solicita
acest test, dar el nu va fi efectuat fara indicatia unui medic specialist. Sfatul
genetic trebuie facut inaintea testelor genetice, deoarece acesta explica parintilor
semnificatia testelor genetice si a rezultatelor posibile obtinute.
Screeningul purtatorilor de fibroza chistica se recomanda urmatoarelor persoane:
- adultii care au in familie rude cu fibroza chistica
- partenerii persoanelor cu fibroza chistica; daca un partener are fibroza chistica
si celalalt este purtator al genei defective de fibroza chistica, atunci copilul
va avea 50% sansa sa dezvolte fibroza chistica
- cuplurile care planuiesc sa conceapa copii
- femeile insarcinate (si partenerii lor) care necesita ingrijire prenatala,
indiferent de istoricul familial.
Decizia de a participa la screeningul fibrozei chistice este proprie fiecarei
persoane. In cazul in care exista o suspiciune legata de prezenta genei defective
la unul dintre parteneri, acestia pot sa solicite efectuarea unui test pentru
a depista prezenta genei. Aceasta suspiciune apare atunci cand oricare dintre
parteneri are rude apropiate cu fibroza chistica.
Unele persoane pot solicita acest test pentru a determina riscul ca aceasta
afectiune sa apara la copil. La albi, aproximativ 1 din 29 de persoane este purtator
al genei defective de fibroza chistica, aceasta incidenta fiind mai mica la alte
rase sau grupuri etnice.
Testarea pentru depistarea purtatorilor genei defective de fibroza chistica
este costisitoare, astfel incit acest fapt poate influenta decizia de a fi sau
nu testat.
Solicitarea testarii starii de purtator al genei defective de fibroza chistica,
poate veni si de la o gravida, iar rezultatele pot influenta decizia de a pastra
sau nu sarcina sau o vor ajuta pe gravida sa ia o hotarare privind ingrijirea
nou-nascutului.
Daca investigatiile arata ca o persoana este purtatoare a genei defective de
fibroza chistica, este necesara si testarea partenerului. Pentru ca un copil sa
dezvolte afectiunea, ambii parinti trebuie sa fie purtatori ai genei defective
de fibroza chistica. In cazul in care analizele indica faptul ca partenerul nu
este purtator al genei defective de fibroza chistica, sunt sanse mici pentru copil
sa dezvolte boala. Daca ambii parteneri sunt purtatori ai genei defective de fibroza
chistica, atunci sunt 25% sanse ca fibroza chistica sa apara la copil.
Inca inainte de a ramane insarcinata, femeia poate sa solicite un consult genetic
pentru a intelege riscurile si optiunile pe care le are in cazul in care se decide
sa aiba copii.
In cazul femeilor insarcinate, acestea pot solicita teste suplimentare ( amniocenteza
sau examinarea vilozitatilor corionice) pentru a determina daca fatul are sau
nu fibroza chistica.
Screeningul determina daca o persoana este sau nu purtatoare a genei defective
de fibroza chistica cu o acuratete de 90%. Exista un risc mic de a fi purtator
al genei chiar daca rezultatul testului este negativ.
Sunt mai multe motive pentru care o persoana poate lua hotararea de a nu participa
la screening:
- considera ca riscul de a fi purtator al genei defective de fibroza chistica
este foarte mic; acesta este valabil in cazul persoanelor afro-americane sau al
asiaticilor; incidenta fibrozei chistice este mica la aceste grupuri
- la gravidele la care rezultatul testului nu va influenta in nici un fel decizia
de a pastra sarcina
- testul pentru purtatori este costisitor si nu este suportat de catre casa de
asigurari
- testul nu are o acuratete de 100%; exista un risc mic de a fi purtator al genei,
chiar daca rezultatul testului este negativ.
|
- Testul de supresie la dexametazona
- Cancerul de col uterin – posibilitati de diagnostic precoce
- Teste de laborator utile in monitorizarea diabetului zaharat
- Deficitul de calciu, un dezechilibru cu efecte severe
- Teste genetice pentru determinarea legaturilor familiale
- Testul de paternitate
- Bronhoscopia
- Fetoscopia – Metoda invaziva de diagnostic
- Cordocenteza – Metoda invaziva de diagnostic
- Amniocenteza – Metoda invaziva de diagnostic
- Punctia trofoblastica – Metoda invaziva de diagnostic
- Histeroscopia
- Laparoscopia in obstetrica-ginecologie
- Determinarea alfa-fetoproteinei in sange
- Indicatii pentru efectuarea cariotipului
- Aplicatia ecografiei in obstetrica
- Diagnosticul radio-imagistic in infertilitatea feminina
- Testele genetice intra in practica medicala
- Biochimia organismului
- Analize biochimice ale sangelui – modificari ale transaminazelor hepatice
- Colposcopia si biopsia cervicala
- Colonoscopia
- Bronhoscopia - explorarea vizuala a cailor respiratorii
- Biopsia sanului
- Artroscopia
- Examinari ale tractului digestiv superior
- Teste pentru probleme de erectie
- Endoscopia digestiva superioara
- Tomografia computerizata
- Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM sau RMN)
- Histerosalpingograma
- Exudatul faringian
- Ecografia fetala
- Determinarea cariotipului
- Teste auditive (audiometria)
- Laparoscopia
- Colposcopia si biopsia cervicala - informatii generale
- Bilirubina
- Artroscopia - investigatie invaziva
- Electrocardiograma
- Analize medicale premergatoare sarcinii
- Totul despre mamografie
- Teste alergologice
- Testul pentru Helicobacter pylori
- Testarea genetica pentru coreea Huntington
- Fibroza chistica (Mucoviscidoza) - Screeningul purtatorilor de anomalii genetice
- Colonoscopia virtuala
- Biopsia aspirativa cu ac fin
- Metode imagistice
- Testul Babes Papanicolau - patologic
- Analiza biochimica a sangelui
- Testarea fertilitatii - Teste de infertilitate
- Testul Babes Papanicolau - O investitie in sanatate
- Papiloma virus uman (HPV) - testare
- Analize biochimice - analiza proteinelor sanguine (proteine totale, proteinograma, probe hepatice, fibrinogen)
- Analize biochimice - analiza enzimelor sanguine (fosfataza alcalina, fosfataza acida, aldolaza, transaminazele, colinesteraza, amilaza, LDH, creatin kinaza)
- Mic dictionar de analize medicale, constante biologice (enzime, hormoni, substante organice, etc.)
- Recoltarea produselor biologice pentru analize (recoltarea urinei, a sangelui, a materiilor fecale, a secretiilor)
- Exprimarea rezultatelor si valori normale ale analizelor medicale
- Prescurtari si termeni folositi de catre laboratorul de analize medicale
- Analize imunologice (sifilis, reumatism, febra tifoida, bruceloza, boli virale)
- Analize parazitologice si virusologice
- Antibiograma si autovaccinul
- Analize microbiologice (hemocultura, coprocultura, urocultura, bilicultura, analiza microbilor din nas, gat, urechi, sputa, secretii ale organelor genitale, din boli ale pielii)
- Analiza sangelui din materiile fecale
- Analiza sucului gastric si analiza bilei
- Analiza urinei (analiza caracterelor fizice si chimice ale urinei, analiza calculilor urinari, analiza microscopica a urinei)
- Analiza mineralelor sau ionograma (sodiu, clor, calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu, plumb, iod)
- Analiza hormonilor (hormonul de sarcina, hormonii glandei tiroide, hormonii glandelor suprarenale, frotiu citohormonal)
- Analize biochimice - analiza bilirubinei si a grasimilor sanguine (colesterol, lipide totale, trigliceride, lipoproteine)
- Analize biochimice (analiza zaharului din sange - glicemia si din urina - glicozuria)
- Analize hematologice (hematocrit, formula leucocitara, timp de coagulare, analiza grupelor de sange, etc.)
|