Endoscopia digestiva superioara ce foloseste un tub flexibil, subtire si prevazut cu o camera video pentru examinarea esofagului, stomacului si a duodenului, a inlocuit o serie de examinari ale tubului digestiv superior, in anumite cazuri.

Aceste examinari nu sunt recomandate de rutina de medicii specialisti in cazul unor pacienti care nu au simptome gastrointestinale, dar totusi pot fi recomandate atunci cand pacientul:

Pacientul trebuie sfatuit ca inainte de aceste investigatii, cu cateva zile, sa urmeze o dieta bogata in fibre alimentare. Pacientul trebuie sa nu manance cu 12 ore inaintea examinarii si de asemenea, trebuie sa opreasca tratamentele medicamentoase. Cu 12 ore inainte de investigatii este interzis ca pacientul sa fumeze.

In seara dinaintea examinarii pacientul va fi sfatuit sa ia un laxativ pentru a ajuta la eliminarea alimentelor din tubul digestiv. Daca in stomac se mai afla resturi alimentare, inainte de inceperea examinarii va fi introdusa o sonda nazogastrica pentru o mai buna eliminare a continutului stomacului.

Daca se face si examinarea intestinului subtire pacientul va trebui sa astepte o anumita perioada. Aceasta examinare poate dura pana la 6 ore si poate fi sfatuit pacientul sa-si aduca o carte sau sa desfasoare o activitate silentioasa pentru trecerea mai rapida a timpului.

Trebuie ca pacientul sa imbrace un halat de spital si sa lase de o parte bijuteriile si placa dentara, daca este cazul. Nu se poate fuma sau mesteca guma in timpul examinarii deoarece aceste activitati stimuleaza secretia gastrica si incetinesc digestia.

Pacientul va sta intins pe o placa, ce transmite razele X, ce va fi adusa in fata unui aparat de radiologie. Pacientul va sta in siguranta iar medicul se va asigura de intregul lui confort in momentul schimbarii pozitiei.

Dupa o examinare radiologica prealabila pacientul va fi indrumat sa inghita bariul, acest lucru fiind repetat pe toata durata examinarii. Medicul va indruma pacientul cat si cand sa bea bariul. La sfarsitul examinarii pacientul poate sa fi baut intre o cana si doua cani si jumatate cu mixtura de bariu.

Radiologul va urmari trecerea bariului prin tractul digestiv prin intermediul fluoroscopiei si de asemenea poate efectua si cateva radiografii. Placa va fi inclinata sub diferite unghiuri pentru o mai buna imprastiere a bariului. Se va presa usor abdomenul pacientului cu o curea sau chiar cu mana examinatorului. Se poate ca medicul sa ceara pacientului sa tuseasca pentru a observa efectul tusei asupra fluxului de bariu.

Daca se face o examinare in dublu contrast pacientul va sorbi lichidul cu bariu cu ajutorul unui pai sau va lua tablete care elibereaza dioxid de carbon la nivelul stomacului. Aerul sau gazele ajuta la o mai buna vizualizare a stomacului si tubului digestiv chiar pana in cele mai mici detalii.

Daca se face examinarea intregului tub digestiv pacientul va inghiti o solutie de bariu iar medicul radiolog va urmari pasajul bariului din intestinul subtire in cel gros si va face radiografii la fiecare 30 de minute.

Examinarea esofagului poate dura intre 10 si 20 de minute, iar examinarea tubului digestiv superior mai poate dura inca 10 sau 20 de minute. Aceste examinari pot fi facute in acelasi timp. Examinarea tubul digestiv superior impreuna cu examinarea intestinului subtire poate dura pana la 2 ore sau chiar pana la 6 ore. In unele cazuri pacientul va fi rugat sa se reintoarca in spital dupa 24 de ore pentru a-i mai fi facute o serie de radiografii.

Dupa ce examinarea a fost incheiata pacientul poate manca si bea ceea ce doreste, asta doar in cazul in care medicul nu va interzice un anumit aliment.

Acestuia i se va administra si un laxativ pentru a elimina mai repede bariul din organism. De asemenea, hidratarea cu foarte multe lichide poate fi de ajutor.

Ceea ce se simte in timpul investigatiei

Bariul este un lichid de consistenta crescuta, cu un aspect laptos ce poate fi uneori dificil de inghitit. Uneori este indulcit si sunt adaugate arome (de ciocolata sau capsuni) pentru a-l face mai usor de inghitit. Inclinarea placii pe care este asezat pacientul poate fi uneori neplacuta si unii pacienti pot avea un usor disconfort, atunci cand se aplica o usoara presiune pe abdomenul acestora. Multi pacienti in timpul examinarii se simt balonati si au senzatii de greata.

In primele trei zile dupa examinare pacientul poate avea scaunul cu aspect albicios din cauza bariului inghitit. Daca pacientul nu observa acest scaun albicios poate fi vorba de o modificare importanta suferita de mucoasa tubului digestiv sau de o scadere a motilitatii intestinale si trebuie sa revina la un control medical. Daca bariul ramane la nivelul tubului digestiv se poate intari si cauza obstructia tubului digestiv.

De retinut!

Motilitatea gastro-intestinala poate fi investigata daca se observa modificari ale contractiilor tubului digestiv ce pot aparea la examinarile acestuia.

Miscarea coloanei de bariu prin tubul digestiv este urmarita in diferite momente pe o perioada de 24 de ore dupa ce bariul a fost inghitit. O colonoscopie ar putea fi necesara pentru confirmarea diagnosticelor rezultate in urma acestor investigatii.

Endoscopia digestiva superioara ce foloseste endoscopul (un tub flexibil, subtire si prevazut cu o camera video) a inlocuit in multe din cazuri aceste examinari, desi acestea sunt mult mai ieftine.

Aceste investigatii au si o serie de limite: