Factorii ce pot interfera cu acuratetea testarii si rezultatul acesteia sunt:
- defecte ale electrocardiografului sau interferente electrice datorate impamantarii
necorespunzatoare sau datorate altor aparate electrice aflate in vecinatate
- atasarea necorespunzatoare a electrozilor la piele
- daca pacientul vorbeste in timpul testarii
- efort fizic important inaintea efectuarii testarii
- anxietate sau aparitia dispneei
- plasarea gresita a electrozilor. Un segment ST supradenivelat sau o unda T negativa, ce dispar la efort, pot sa
apara la rasa neagra.
De retinut!
Daca se efectueaza o electrocardiograma in timpul unui infarct miocardic, aceasta
poate sa apara initial normala sau nemodificata fata de alte EKG-uri anterioare;
de aceea, electrocardiograma trebuie repetata (denumite EKG-uri seriate) la cateva
ore sau zile; aceasta trebuie coroborata cu analize sanguine specifice pentru
leziunile muschiului cardiac.
Exista cateva tipuri specifice de electrocardiograme precum telemetria, monitorizarea
ambulatorie a EKG-ului ( Holter) si electrocardiograma de efort:
- telemetria si monitorizarea Holter sunt folosite pentru urmarirea continua
a EKG-ului in timpul spitalizarii sau la domiciliu
- telemetria este folosita in timpul spitalizarii; ea necesita atasarea a cel
putin doi electrozi conectati la un aparat de dimensiuni mici, ce poate fi plasat
in buzunar; acest aparat emite un semnal ce va fi captat si afisat de un sistem
central de monitorizare; anomaliile de ritm cardiac sunt inregistrate si pot declansa
o alarma la aparitia lor
- monitorizarea Holter inregistreaza continuu activitatea inimii timp de 24 pana
la 48 de ore, in timp ce pacientul isi desfasoara activitatile zilnice
- electrocardiograma de efort este folosita pentru decelarea modificarilor ce
apar in timpul efortului.
Inainte de a efectua o electrocardiograma de efort se face una in repaus, deoarece
anumite anomalii ce apar in timpul efortului sunt mai greu de interpretat. De
asemenea, EKG-ul de repaus poate decela un flux sanguin coronarian scazut, facand
astfel periculoasa efectuarea unei electrocardiograme de efort.
O parte dintre medici recomanda efectuarea unei electrocardiograme martor tuturor
pacientilor peste 35 de ani, pentru a putea compara modificarile ulterioare. Aceasta
elctrocardiograma martor este utila in special persoanelor cu factori de risc
pentru afectiuni cardiace.Uneori apar modificari EKG numai in timpul efortului
sau a simptomelor. Pentru a detecta aceste modificari se efectueaza o electrocardiograma
de efort sau Holter. Electrocardiograma Holter este o monitorizare continua a
activitatii cardiace printr-un mic electrocardiograf portabil. Electrocardiograma
de efort se realizeaza in timpul exercitiilor fizice.Este posibil ca dupa efectuarea
unei electrocardiograme sa fie necesare si alte investigatii pentru a pune un
diagnostic cert.
Electrocardiograma este o reprezentare grafica cu un tipar caracteristic a impulsurilor
electrice generate de inima.
Partile componente ale EKG-ului sunt denumite unda P, complexul QRS, segmentul
ST si unda T:
- unda P reprezinta inregistrarea activitatii electrice a camerelor superioare
(atriile)
- complexul QRS reprezinta inregistrarea activitatii electrice a camerelor inferioare
(ventriculi)
- segmentul ST apare ca o linie dreapta intre complexul QRS si unda T; un segment
ST supra sau subdenivelat corespunde unui muschi cardiac lezat sau care nu primeste
suficient sange
- unda T corespunde perioadei in care ventriculii se relaxeaza din punct de vedere
electric si se pregatesc pentru o noua contractie.
|
Electrocardiograma
|
|
Normal |
Frecventa cardiaca (in mod normal este intre 60 si 100 batai pe minut) si ritmul
sunt regulate. Activitatea atriilor este normala.
|
|
Unda P, complexul QRS si unda T sunt normale.
|
|
Segmentul ST nu este supra sau subdenivelat.
|
Un EKG normal nu exclude posibilitatea existentei unei afectiuni cardiace. Din
acest motiv electrocardiograma trebuie interpretata in contextul simptomatologiei,
istoricului medical, examenului clinic si, daca este necesar, a altor investigatii.
|
|
Anormal |
Cand apar modificari EKG inseamna existenta unei afectiuni cardiace. In unele
cazuri EKG-ul deceleaza anomalii numai in timpul efortului fizic sau atunci cand
apar simptomele. In aceste cazuri este necesara o forma speciala a electrocardiogramei
denumita EKG de efort.
|
Ritmul cardiac. Exista mai multe feluri de aritmii cardiace. O frecventa cardiaca sub 60 de
batai pe minut este denumita bradicardie. O frecventa cardiaca peste 100 de batai
pe minut este denumita tahicardie. Tahicardiile includ un ritm rapid, neregulat
cu origine in ventriculi (fibrilatie ventriculara), sau un ritm rapid regulat
cu pornire in atrii (flutter atrial). Tot in categoria aritmiilor intra si anomaliile
de conducere a impulsurilor electrice.
Boala coronariana si infarctul miocardic. Daca arterele coronare ce furnizeaza sangele muschiului cardiac sunt blocate,
acesta primeste mai putin oxigen decat are nevoie, determinand aparitia ischemiei
sau chiar a necrozei (moartea muschiului cardiac). Aceasta leziune apare pe electrocardiograma.
Semnele precoce de ischemie cardiaca (scaderea fluxului sanguin coronarian) sunt
reprezentate de subdenivelarea segmentului ST. Semnele precoce de infarct miocardic
sunt reprezentate de supradenivelarea segmentului ST. In timp, dupa infarct, unda
Q a complexului QRS apare mai adanca pe EKG.
Hipertrofia cardiaca (ingrosarea peretilor camerelor). Unele modificari ale EKG-ului sugereaza ingrosarea muschiului inimii la nivelul
uneia sau a mai multor camere. Afectiunile ce pot determina aparitia hipertrofiei
sunt hipertensiunea arteriala, boala coronariana, cardiomiopatia si bolile valvulare.
Inflamarea inimii. Un segment ST supradenivelat apare si in cazul inflamarii muschiului inimii
(miocardita) sau a sacului ce inconjoara inima (pericardita).
Modificari chimice (dezechilibre electrolitice). Activitatea normala a inimii depinde de nivelurile sanguine normale, ale unor
substante chimice (denumite electroliti), cum sunt calciul si potasiul. Niveluri
crescute sau scazute ale acestor electroliti, determina aparitia anumitor aritmii,
precum modificari ale undei P, ale complexului QRS sau a undei T.
Medicamentele. Anumite medicamente administrate pentru afectiuni cardiace sau de alta natura
pot determina modificari ale EKG-ului.
|
Electrocardiograma este efectuata de obicei de catre un cadru medical, iar rezultatul
este interpretat de catre un medic, precum un internist, un medic de familie,
cardiolog sau chirurg.Pacientul primeste de obicei EKG-ul ca dovada a examinarii
sale de catre un medic. Electrocardiograful este portabil, astfel incat EKG-ul
poate fi efectuat, practic, oriunde. In cazul spitalizarii, pacientul poate fi
monitorizat cardiac continuu printr-un electrocardiograf; acest proces este denumit
telemetrie.Inainte de efectuarea EKG-ului, pacientul trebuie sa-si indeparteze
toate bijuteriile si hainele de pe jumatatea superioara a corpului, de la nivelul
mainilor si a picioarelor.
In timpul electrocardiogramei pacientul va sta intins pe o masa sau pe un pat.
Zonele de la nivelul pieptului, mainilor si a picioarelor unde vor fi plasati
electrozii, sunt curatate si eventual rase, pentru a furniza o suprafata curata
si neteda. Intre piele si electrozi poate fi plasat un gel special sau niste mici
tampoane imbibate cu alcool sanitar, pentru a inbunatati conducerea impulsurilor
electrice. Pot fi folositi si electrozi de unica folosinta ce nu necesita gel
sau alcool. In cazul aparatelor mai vechi, electrozii trebuie repozitionati in timpul testarii.
Dupa terminarea investigatiei electrozii si gelul sunt indepartati. Pe durata
efectuarii testului, pacientul nu trebuie sa se miste sau sa vorbeasca, deoarece
activitatea musculara poate influenta rezultatul. Pentru rezultate optime, pacientul
trebuie sa stea intins, nemiscat si sa respire normal; uneori medicul poate ruga
pacientul sa-si tina respiratia pentru cateva secunde. O electrocardiograma dureaza
in medie 5 pana la 10 minute. In unele cazuri, aceasta perioada se poate prelungi,
de exemplu, atunci cand se masoara ritmul cardiac.
De retinut!
Electrocardiograma este o investigatie nedureroasa. Electrozii si gelul pot fi
reci atunci cand sunt aplicati. Pacientul poate simti o senzatie de caldura sau
intepatura, atunci cand zona in care vor fi atasati electrozii este curatata si
rasa. Pielea si parul pot fi trase atunci cand electrozii sunt indepartati, ceea
ce poate crea un mic disconfort.
Medicul care efectueaza electrocardiograma trebuie informat asupra medicatiei
pe care pacientul o are prescrisa. Unele medicamente pot influenta rezultatele
electrocardiogramei.
Nu exista riscuri asociate cu efectuarea unei electrocardiograme. Acesta este
un test foarte sigur. In cele mai multe din cazuri, nu exista motive pentru care
un pacient sa nu poata efectua o electrocardiograma.
Electrozii detecteaza numai impulsurile produse de inima. Prin corp nu trece
nici un curent electric provenit de la aparat, deci nu exista riscul de electrocutare.
- evaluarea unei dureri de piept inexplicabile, in special cand se suspicioneaza
un posibil infarct; alte cauze posibile ale durerii de piept ce pot fi diagnosticate
printr-o electrocardiograma sunt aritmiile, hipertrofia unei camere (peretii camerei
sunt ingrosati), inflamatia sacului ce inconjoara inima ( pericardita), scaderea
fluxului sanguin catre inima (ischemia)
- monitorizarea activitatii electrice ale inimii
- diagnosticarea hipertrofiei ventriculare
- monitorizarea eficientei si a efectelor secundare ale unor medicamente ce pot
afecta activitatea electrica a inimii
- verificarea functionarii unor dispozitive mecanice (peace-makere sau defibrilatoare)
implantate in inima cu scopul de a mentine regulat ritmul acesteia. O electrocardiograma poate fi folosita pentru a evalua simptomele unei afectiuni
cardiace (precum o durere inexplicabila de piept, dispneea, ameteli, palpitatii
sau o stare de slabiciune) sau functia cardiaca, atunci cand exista factori de
risc pentru boli cardiace (precum diabetul zaharat, hipercolesterolemia, fumatul,
hipertensiunea arteriala, sau istoric familial de afectiuni cardiace la varste
tinere).
Electrocardiograma (EKG,ECG) este un test ce masoara impulsurile electrice ale
inimii.Inima este o pompa musculara formata din patru camere. Cele doua camere
de sus sunt denumite atrii, iar cele de jos, ventricule. Un sistem natural electric,
face ca muschiul inimii sa se contracte si sa pompeze sangele catre plamani si
restul corpului.
Activitatea electrica a inimii poate fi detectata de la nivelul pielii prin niste
mici discuri metalice, denumite electrozi. In timpul electrocardiogramei electrozii
sunt atasati de piele la nivelul toracelui, bratelor si picioarelor. Acestia sunt
conectati la un aparat ce transforma impulsurile electrice intr-o reprezentare
grafica, pe care o inregistreaza pe hartie. Aceasta reprezentare grafica, ce apare
sub forma unei linii, este analizata de aparat si mai apoi de catre medic. - dovezi ale maririi de volum a inimii
- semne ale unui flux sanguin insuficient la nivelul inimii
- semne ale unor leziuni noi sau vechi ale inimii (infarcte)
- probleme ale ritmului cardiac (aritmii)
- modificari ale activitatii electrice, determinate de un dezechilibru electrolitic
- semne de inflamatie a sacului ce inconjoara inima (pericardite).
O electrocardiograma nu prevede aparitia unui infarct miocardic. |
Stiri asociate:
Electrocardiograma - La ce sa te gandesti
1. Uneori rezultatele testului sunt normale cu toate ca tu suferi de o afectiune cardiovasculara.
Din ceasta cauza, EKG-ul trebuie intrepretat odata cu simptomele,
istoria familiala, examinare fiz..
Electrocardiograma - Cum se procedeaza?
O electrocardiograma, de regula, este facuta de un specialist, dar
rezultalele testului sunt interpretate de doctor: internist, doctor de
familie, cardiolog, anestezist sau chirurg...
Electrocardiograma - Cum sa te pregatesti?
Exista o serie de medicamente care schimba rezultatele electrocardiogramei,
din aceasta cauza trebuie sa ii spui medicului despre toate
medicamentele prescrise si neprescrise pe care..
De ce se face EKG-ul?
Electrocardiograma este facuta pentru:
1. A descoperi cazele care produc durerile inexplicabile in piept, cum
sunt: atacul de inima, inflamarea "pungii" care inconjoara inima
(peric..
Electrocardiograma
Electrocardiograma (EKG sau ECG) este un test de verificare a problemelor legate de activitatea electrica a inimii. Acest test traduce activitatea electrica a inimii in linii reproduse pe hartie. ..
Pentru cine este chirurgia de bypass?
Chirurgia de bypass
este recomandata pentru un grup restrans de pacienti cu ingustare si
blocaj semnificativ al arterelor inimii (boala arterei coronare).
Oricare din aceste circumstante poate..
Ce este bypass-ul coronarian?
Arterele coronare serpuiesc pe suprafata inimii, alimentand muschiul
inimii. Cand o artera coronara se ingusteaza sau se infunda, partea
inimii care este alimentata de acea artera sufera. Bypassul c..
Sindromul posttrombotic
Sindromul posttrombotic
constituie expresia clinica a tulburarilor provocate de hipertensiunea
cronica din sistemul venos profund secundara unei TVP vindecate cu
sechele. In general prin sindro..
Ateroscleroza
Arterioscleroza cuprinde un
grup de boli caracterizate prin ingrosarea si indurarea peretelui
arterial, cu reducerea progresiva a lumenului si aparitia unor tablouri
clinice ischemice in terito..
Cordul Pulmonar Cronic
Cordul pulmonar cronic
(CPC) este definit ca hipertrofia ventriculului drept (HVD) consecutiva
unei boli care afecteaza functia si/ sau structura plamanilor,
exceptand situatiile cand acestea s..
Tumori cardiace
Tumorile cardiace sunt
relativ rare si, pana nu demult, erau rar diagnosticate antemortem,
fiind considerate simple curiozitati medicale sau descoperiri
necropsice intamplatoare. O data cu apar..
Hipertensiunea arteriala (HTA)
Hipertensiunea arteriala
e un sindrom caracteriat prin cresterea presiunii sistolice si a celei
diastolice peste valorile normale. Dupa O.M.S. se considera valori
normale pentru presiunea maxim..
Infarctul miocardic
Infarctul miocardic este un
sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din
miocard, determinata de obstruarea brusca a unei artere coronare.
Etiopatogenie
Cauza principal..
Angina pectorala
Angina pectorala
de efort este o forma clinica a cardiopatiei ischemice, caracterizata
prin crize dureroase, paroxistice, cu sediu retrosternal, care apar la
efort sau la emotii, dureaza cateva..
Boli cardiovasculare - Endocardita infectioasa
Endocardita infectioasa este un proces inflamator endocardic care apare in cadrul unor infectii generale cu diversi germeni.
Exista doua principale forme clinice, evolutive:
- endocardita ba..
Boli cardiovasculare - Insuficienta aortica
Prin insuficienta aortica
se intelege inchiderea incompleta a valvulelor aor-tice in timpul
diastolei, cu refularea sangelui in diastola din aorta in ventriculul
stang. Prin efortul suplimentar..
Boli cardiovasculare - Stenoza aortica
Stenoza aortica
consta intr-o stramtare a orificiului aortic, care devine un obstacol
in trecerea sangelui din ventriculul stang in aorta, in timpul
sistolei.
In majoritatea cazurilor, ste..
Boli cardiovasculare - Insuficienta mitrala
Insuficienta mitrala
este un defect valvular constand in inchiderea incompleta in sistola a
valvulelor mitrale, ceea ce permite refularea sangelui din ventriculul
stang in atriul stang. Refluxu..
Boli cardiovasculare - Stenoza mitrala
Stenoza mitrala
este o modificare patologica a orificiului mitral, produsa de sudarea
valvulelor cu stramtarea orificiului, impiedicand scurgerea sangelui
din atriu in ventriculul stang in tim..
Infarctul de miocard
Semne si simptome: durere
toracica prelungita, intensa (presiune intensa), durere care se extinde
dincolo de torace, catre umarul stang si brat, catre spate si, uneori,
catre dinti si mandibula..
Infarct miocardic
Infarctul miocardic
sau atacul de cord intervine atunci cand o parte a muschilor inimii
este complet lipsita de sange, iar celulele muschilor inimii mor din
aceasta cauza. Un atac de cord poate ave..
Ce se intampla dupa primul infarct miocardic?
Infarctul
miocardic se produce atunci cand muschiul inimii - miocardul - nu este
irigat corespunzator. Acest lucru se intampla deoarece una sau mai
multe artere coronare, care hranesc mio..
Sfaturi pentru pacientii cu cardiopatie ischemica
Ce reprezinta cardiopatia ischemicae
Este o boala a inimii (cardiopatie) determinata
de insuficienta ei irigare cu sange (ischemie).
Regimul de viata al pacientilor cu
cardiopatie..
Infarctul miocardic acut
Definitii si generalitati
Infarctul miocardic acut (IMA) este un focar de necroza a miocardului, atingand
suprafata de cel putin 2cm2, de origine ischemica.
Forme clinice..
Boala arterelor coronare
Arterele sunt vase de sange care
transporta oxigenul si substante nutritive de la inima spre restul
corpului. Arterele sanatoase sunt flexibile, puternice si elastice.
Stratul interior care le ca..
Testul de efort
Inima
este un organ vital. Aceasta puternica pompa musculara are rolul de a
alimenta organele interne si muschii, prin intermediul sangelui, cu
oxigen si substante nutritive. Una dintre conditiil..
Bypass coronarian. Riscuri
Daca sunteti supus unei operatii pentru angina
programate, riscul de deces este de obicei de 1% sau de 2% dar depinde
de starea generala a sanatatii. Riscul creste semnificativ daca
operatia es..
Bypass coronarian.Cum are loc interventia?
Chirurgul cardiac face o incizie in mijlocul pieptului si apoi taie cu
fierastraul osul pieptului (sternul). Aceasta procedura se numeste
sternotomie (taierea sternului) mediana (in mijloc). Inima..
Bypass coronarian. Cum va pregatiti?
Medicul va va da instructiuni clare
despre orice schimbare alimentara sau restrangeri de activitate pe care
sa le respectati inainte de interventia chirurgicala. Va fi nevoie de
mai multe anali..
