|
|
Determinarea cariotipului
Legaturi utile:
Este posibil sa nu simti nimic in momentul prelevarii mostrei prin punctie venoasa;
unele persoane simt o intepatura sau piscatura usoara in momentul penetrarii pielii
de catre ac. Unii pacienti simt usturime pe perioada recoltarii. Cu toate acestea,
majoritatea oamenilor nu simt nimic sau doar un disconfort minor odata cu pozitionarea
acului in vena. Cantitatea de durere simtita depinde de abilitatile persoanei
care efectueaza punctia, de calitatea venelor si de pragul durerii pacientului.
Riscurile punctiei venoase
Complicatiile care pot aparea de la prelevarea sangelui prin punctie venoasa
sunt foarte mici:
- poate aparea o echimoza (vanataie) la nivelul locului punctiei, acest lucru
se poate evita prin aplicarea unei presiuni timp de cateva minute dupa scoaterea
acului la nivelul locului punctiei
- uneori, foarte rar, se poate dezvolta o inflamatie la nivelul venei, aceasta
afectiune se numeste tromboflebita si se trateaza cu comprese umede locale timp
de cateva zile
- sangerare la locul punctiei, in cazul persoanelor cu disfunctii ale coagularii.
Aspirina, warfarina si alte medicamente cu efecte asupra cascadei coagularii pot
determina sangerare mai frecvent. Persoanele care sangereaza sau care au probleme
de coagulare, cei care iau medicamente anticoagulante vor informa medicul specialist
despre acest lucru.
Nu este necesara nici un fel de pregatire. Se recomanda consultul medicului specialist
pentru a stabili necesitatea efectuarii testului, riscurile sale sau modul in
care se va efectua. Pentru a intelege importanta acestui test, se recomanda completarea
formularului pentru testare medicala.
Deoarece informatiile obtinute prin efectuarea testului genetic pot avea un impact
important asupra vietii unei persoane, se recomanda consultul unui specialist
in domeniu (genetician) sau a unui consultant pe probleme genetice. Acesta este
instruit sa dea sfaturi despre riscul unei persoane de a naste un copil cu o boala
genetica, ca de exemplu siclemia, fibroza chistica sau hemofilia. Un consilier
genetic ne poate ajuta sa luam decizii bine informate. Deci se recomanda consultul
unui genetician inainte de a lua o decizia in legatura cu rezultatele unui test
genetic.
Cum se face testul?
Determinarea cariotipului se poate efectua folosind aproape orice fel de celula
sau tesut din corp. Cel mai frecvent se efectueaza dintr-o mostra de sange prelevata
de la nivelul unei vene periferice (prin punctie venoasa).
Prelevarea sangelui de la nivelul unei vene
Specialistul care va preleva sangele :
- va infasura in jurul bratului o banda elastica pentru a opri curgerea sangelui,
acest lucru determina umflarea venelor situate inferior de banda elastica si
astfel faciliteaza introducerea acului pe vena
- curatarea zonei cu alcool
- introducerea acului in vena; uneori pot fi necesare mai multe intepaturi
- atasarea unei eprubete la acul respectiv pentru colectarea sangelui
- indepartarea bandeletei elastice dupa colectarea sangelui
- aplicarea la locul intepaturii a unei bucati de vata, in momentul scoaterii
acului din vena
- aplicarea unei presiuni pe zona respectiva (pentru evitarea formarii unui hematom),
apoi fixarea cu leucoplast.
Prelevarea celulelor de la fat
Pentru acest lucru, celulele sunt colectate de la fat prin amniocenteza sau prelevarea
de la nivelul vilozitatilor corionice.
Prelevarea celulelor de la nivelul maduvei osoase
Determinarea cariotipului uman se poate face si prin prelevarea de celule de
la nivelul maduvei osoase.
Cariotipul este efectuat pentru:
- a stabili daca cromozomii adultului prezinta anomalii care pot fi transmise
urmasilor
- a stabili daca exista un defect cromozomial care impiedica femeia sa ramana
insarcinata sau care determina avort spontan (pierderea sarcinii)
- a stabili daca fatul prezinta defecte cromozomiale sau pentru a stabili daca
defectul cromozomial a determinat nasterea unui fat mort
- a stabili cauza defectelor de la nastere sau disfunctiilor nou-nascutului
- ajuta in stabilirea unui tratament adecvat in anumite tipuri de cancere
- pentru a stabili sexul unei persoane, prin determinarea prezentei cromozomului
Y; acest lucru se face atunci cand sexul unui nou-nascut este neclar.
Determinarea cariotipului este un test care evalueaza forma, marimea si numarul
cromozomilor intr-o mostra de celule umane. Rezultatele testului sunt disponibile dupa o saptamana sau doua.
|
Cariotipul
|
|
Normal |
- exista 46 de cromozomi care sunt grupati in 22 de perechi autozomale si o
pereche de cromozomi sexuali (XX pentru femei si XY pentru barbati)
- marimea, forma si structura sunt normale pentru fiecare cromozom |
|
Anormal |
- exista mai multi sau mai putini de 46 de cromozomi
- forma sau marimea cromozomilor este anormala
- o pereche de cromozomi poate fi rupta sau separata incorect |
Factorii care influenteaza testul si acuratetea rezultatului sunt:
- tratamente pentru cancer, cromozomii pot fi distrusi de anumite tratamente
anticancer
- amniocenteza efectuata recent, celule de la mama se pot amesteca cu celule
de la fat.
Medicul specialist va discuta cu pacientul orice factor care poate interfera
testul si acuratetea rezultatului.
De retinut!
- uneori determinarea cariotipului se efectueaza in asociere cu alte teste care
furnizeaza informatii mai specifice in legatura cu afectiunile genetice
- in cazul in care rezultatele cariotipului sunt anormale, uneori este nevoie
ca si alti membri ai familiei sa efectueze testarea
- prelevarea unei mostre de la nivelul cavitatii bucale, prin perierea blanda
a mucoasei bucale (numita si proba bucala), poate fi folosita uneori pentru determinarea
cariotipului; testele bucale sunt folosite cel mai frecvent pentru determinarea
sexului, cu toate acestea, rezultatele testarii de la nivelul cavitatii bucale
sunt mai putin precise decat alte tipuri de determinari ale cariotipului
- deoarece informatiile obtinute in urma efectuarii cariotipului pot avea impact
important asupra vietii unei persoane, se recomanda consultarea unui medic specializat
in genetica sau a unui consilier pe probleme genetice; acesta este instruit pentru
a sfatui despre riscurile nasterii unui copil cu o boala genetica, ca siclemia,
fibroza chistica sau hemofilia. Un consilier pe probleme genetice poate ajuta
la luarea unor decizii bine informate. Deci, se recomanda consultul acestuia inainte
de luarea unei decizii.
Cariotipul este efectuat pentru:
- a stabili daca cromozomii adultului prezinta anomalii care pot fi transmise
urmasilor
- a stabili daca exista un defect cromozomial care impiedica femeia sa ramana
insarcinata sau care determina avort spontan (pierderea sarcinii)
- a stabili daca fatul prezinta defecte cromozomiale sau pentru a stabili daca
defectul cromozomial a determinat nasterea unui fat mort
- a stabili cauza defectelor de la nastere sau disfunctiilor nou-nascutului
- ajuta in stabilirea unui tratament adecvat in anumite tipuri de cancere
- pentru a stabili sexul unei persoane, prin determinarea prezentei cromozomului
Y; acest lucru se face atunci cand sexul unui nou-nascut este neclar.
Ereditatea este suma informatiilor genetice transmise de la ascendenti la descendenti
prin intermediul materialului nuclear, cromozomial.
Cariotipul uman normal contine un numar fix de 46 cromozomi, dispusi in perechi
omoloage, 22 de perechi autozomale, 2 cromozomi sexuali, XY la barbat, XX la femei.
Determinarea cariotipului este un test prin care se evalueaza marimea, forma si
numarul cromozomilor dintr-o proba ce contine celule umane. Insertia (cromozomi
in plus), deletia (cromozomi in minus) sau mutatia cromozomilor pot determina
dificultati de crestere, dezvoltare si diferite afectiuni.
|
Stiri asociate:
Harta cancerului - Anomalii care cauzeaza tumori pulmonare
Pe harta genetica a cancerului de plamani
sunt inscrise 57 de anomalii genetice. Acestea au fost identificate de
un grup de cercetatori americani.
Cancerul pulmonar reprezinta
una dintre primel..
Acid folic si pentru viitori tatici
Un nou studiu a identificat o posibila legatura
intre consumul barbatilor de acid folic si reducerea anormalitatilor
din sperma. Concluzia trimite la faptul ca barbatii ar trebui sa ia si
ei,..
Hormonul de crestere uman
Hormonul de crestere uman (hGH-human Growth Hormone)
Hormonul de crestere uman (HC) este un tratament de
substitutie cu hormoni biosintetici. Este identic 100% cu hormonul de
crestere natural..
Sindromul Cri du chat (tipatului de pisica)
Sindromul
Cri du chat apare atunci cand o portiune de..
Cariotipul arata bolile genetice
Cu
deosebire parintii purtatori de defecte genetice, mamele peste 35 de
ani si cuplurile care au adus pe lune un copil cu malformatii vor sa
afle daca bebelusul lor are risc..
Alte Analize medicale:
- Care sunt analizele pentru ficat?
- Hepatita cronica cu virus B - cum se pune diagnosticul?
- Trombocitoza - cresterea trombocitelor
- VSH crescut: cauze, intrebari, raspunsuri
- Analize recomandate in diferite afectiuni
- Investigatii recomandate femeilor peste 40 de ani
- Proteina C Reactiva (PCR)
- Sindromul TORCH
- Totul despre testele de sarcina
- Testul de supresie la dexametazona
- Cancerul de col uterin – posibilitati de diagnostic precoce
- Teste de laborator utile in monitorizarea diabetului zaharat
- Teste genetice pentru determinarea legaturilor familiale
- Testul de paternitate
- Bronhoscopia
- Fetoscopia – Metoda invaziva de diagnostic
- Cordocenteza – Metoda invaziva de diagnostic
- Amniocenteza – Metoda invaziva de diagnostic
- Punctia trofoblastica – Metoda invaziva de diagnostic
- Histeroscopia
- Laparoscopia in obstetrica-ginecologie
- Determinarea alfa-fetoproteinei in sange
- Indicatii pentru efectuarea cariotipului
- Aplicatia ecografiei in obstetrica
- Diagnosticul radio-imagistic in infertilitatea feminina
- Testele genetice intra in practica medicala
- Biochimia organismului
- Analize biochimice ale sangelui – modificari ale transaminazelor hepatice
- Colposcopia si biopsia cervicala
- Colonoscopia
- Bronhoscopia - explorarea vizuala a cailor respiratorii
- Biopsia sanului
- Artroscopia
- Examinari ale tractului digestiv superior
- Teste pentru probleme de erectie
- Endoscopia digestiva superioara
- Tomografia computerizata
- Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM sau RMN)
- Histerosalpingograma
- Exudatul faringian
- Ecografia fetala
- Determinarea cariotipului
- Teste auditive (audiometria)
- Laparoscopia
- Colposcopia si biopsia cervicala - informatii generale
- Bilirubina
- Artroscopia - investigatie invaziva
- Electrocardiograma
- Analize medicale premergatoare sarcinii
- Totul despre mamografie
- Teste alergologice
- Testul pentru Helicobacter pylori
- Testarea genetica pentru coreea Huntington
- Fibroza chistica (Mucoviscidoza) - Screeningul purtatorilor de anomalii genetice
- Colonoscopia virtuala
- Biopsia aspirativa cu ac fin
- Metode imagistice
- Testul Babes Papanicolau - patologic
- Analiza biochimica a sangelui
- Testarea fertilitatii - Teste de infertilitate
- Testul Babes Papanicolau - O investitie in sanatate
- Papiloma virus uman (HPV) - testare
- Analize biochimice - analiza proteinelor sanguine (proteine totale, proteinograma, probe hepatice, fibrinogen)
- Analize biochimice - analiza enzimelor sanguine (fosfataza alcalina, fosfataza acida, aldolaza, transaminazele, colinesteraza, amilaza, LDH, creatin kinaza)
- Mic dictionar de analize medicale, constante biologice (enzime, hormoni, substante organice, etc.)
- Recoltarea produselor biologice pentru analize (recoltarea urinei, a sangelui, a materiilor fecale, a secretiilor)
- Exprimarea rezultatelor si valori normale ale analizelor medicale
- Prescurtari si termeni folositi de catre laboratorul de analize medicale
- Analize imunologice (sifilis, reumatism, febra tifoida, bruceloza, boli virale)
- Analize parazitologice si virusologice
- Antibiograma si autovaccinul
- Analize microbiologice (hemocultura, coprocultura, urocultura, bilicultura, analiza microbilor din nas, gat, urechi, sputa, secretii ale organelor genitale, din boli ale pielii)
- Analiza sangelui din materiile fecale
- Analiza sucului gastric si analiza bilei
- Analiza urinei (analiza caracterelor fizice si chimice ale urinei, analiza calculilor urinari, analiza microscopica a urinei)
- Analiza mineralelor sau ionograma (sodiu, clor, calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu, plumb, iod)
- Analiza hormonilor (hormonul de sarcina, hormonii glandei tiroide, hormonii glandelor suprarenale, frotiu citohormonal)
- Analize biochimice - analiza bilirubinei si a grasimilor sanguine (colesterol, lipide totale, trigliceride, lipoproteine)
- Analize biochimice (analiza zaharului din sange - glicemia si din urina - glicozuria)
- Analize hematologice (hematocrit, formula leucocitara, timp de coagulare, analiza grupelor de sange, etc.)
|