Colposcopia este o investigatie cu ajutorul careia se poate examina suprafata
vulvei, vaginului si colului .Daca se observa unele modificari in timpul investigatiei
se poate preleva o mica portiune de tesut (biopsie) de la nivelul colului sau
de la nivelul canalului endocervical. Mostra de tesut se examineaza apoi la microscop
pentru a cauta eventualele celule modificate.
Colposcopia se practica atunci cand testul Papa Nicolau iese modificat.
In timpul colposcopiei, medicul foloseste un instrument, numit colposcop. Colposcopul
mareste imaginea de 2 pana la 60 ori astfel ca permite doctorului sa vada anomalii
ce nu le-ar fi vazut cu ochiul liber. O camera poate fi atasata la colonoscop,
care poate prelua imagini sau poate face inregistrari video.
Uneori doctorul poate folosi o substanta iodata la nivelul vaginului si al colului
pentru a face cat mai vizibila suprafata care i se pare medicului ca prezinta
celule anormale. Daca sunt prelevate si biopsii acestea vor fi analizate la microscop
si astfel va fi determinat caracterul acestor celule -canceroase sau precanceroase.
Exista o serie de factori de risc in aparitia cancerului de col uterin care pot
transforma celulele cervicale in celule canceroase. Acesti factori de risc sunt:
- antecedente de modificari precanceroase la nivelul colului sau cancer de col
- infectia cu papiloma virus sau cu virusul HIV
- existenta, in prealabil, a unui test PAP modificat
- inceperea vietii sexuale la o varsta tanara (mai devreme de 18)
- fumatul
- utilizarea de contraceptive mai mult de 5 ani
- un sistem imunitar scazut
- o viata sexuala cu mai mult de trei parteneri sau cu un singur partener, dar
care la randul lui a avut mai multi parteneri sexuali Colposcopia se face atunci cand:
- rezultatul testului Papa Nicolau arata modificari celulare si astfel trebuie
investigata regiunea cervixului. Daca se observa modificari ale tesutului cervical,
in momentul colonoscopiei se va preleva o biopsie, frecvent de la nivelul canalului
endocervical
- trebuie examinata o rana a colului sau alte modificari cum ar fi tumori genitale
de la nivelul vaginului sau al colului
- se urmaresc anumite modificari ale colului , modificari descoperite la o colposcopie
anterioara, sau pentru a vedea daca tratamentul a fost eficient in cazul diferitelor
afectiuni de la acest nivel
Inainte de a face o colposcopie trebuie anuntat medicul daca:
- exista posibilitatea de a fi insarcinata. Se poate face inaintea investigatiei
un test de sarcina pentru a afla cu siguranta daca pacienta este insarcinata sau
nu. Colposcopia este o investigatie sigura in timpul sarcinii. Daca este nevoie
de o biopsie cervicala in timpul sarcinii riscul de pierdere a sarcinii este foarte
mic. Totusi, se poate ca pacienta sa sangereze mai mult la nivelul unde s-a luat
biopsia
- pacienta este in tratament si care sunt medicamentele administrate sau daca
este alergica la vreun medicament
- are probleme cu coagularea sangelui
- a primit de curand tratament pentru o infectie vaginala , cervicala sau la
nivelul pelvisului
- pacienta va dori sa ia un analgezic cum ar fi cele ce contin ibuprofen, cu
30-60 de minute inainte de inceperea investigatiei mai ales daca se preleveaza
si biopsie. Acest lucru va ajuta pacienta sa nu simta prea rau durerile cauzate
de aceasta procedura
Pacienta nu trebuie sa faca spalaturi vaginale sau sa foloseasca medicamente
intravaginale sau tampoane cel putin cu 24 de ore inaintea efectuarii colposcopiei.
Ideal ar fi ca aceasta investigatie sa nu fie facuta in perioada de menstruatie
deoarece celulele sangelui pot interfera cu rezultatele testului. Cea mai buna
perioada de a face examinarea este in prima parte a ciclului menstrual intre zilele
8-12 de la inceputul ciclu menstrual.
Pentru propriul confort al pacientei este bine ca aceasta sa aiba vezica goala
inaintea examinarii. Aceasta examinare se face de catre ginecolog, de catre un medic de familie sau
de o asistenta care in prealabil au fost instruiti in acest sens. Daca se va preleva
si biopsie atunci fragmentul de tesut va fi examinat de un medic anatomopatolog.
Examinarea va fi facuta intr-un cabinet medical.
Pacienta se va dezbraca de la brau in jos si va fi acoperita cu un halat de hartie.
Se va aseza pe masa de examinare sprijinindu-si picioarele in suportii speciali.
Aceasta pozitie va putea face examinarea vulvei si a vaginului mai accesibila.
Medicul va introduce un instrument numit specul vaginal cu care patrunde in vagin
si care desparte peretii vaginului pentru a vedea mai bine colul.
Colposcopul va fi pozitionat la intrarea in vagin in timp ce doctorul examineaza
mucoasa vaginului si a colul. Se poate folosi o solutie iodata pentru a face mai
vizibile zonele cu modificari. Se pot lua imagini video sau fotografii de la acest
nivel.
Daca se observa zone de tesut modificate la nivelul colului doctorul va preleva
biopsie, ce va fi examinata apoi la microscop pentru a cauta eventualele modificari
celulare care pot indica daca este vorba de o forma de cancer sau de debutul unor
modificari maligne. Daca pacienta va sangera mai mult la locul biopsie se va folosi
un preparat de fier pentru a opri sangerarea.
Daca va trebui sa fie prelevat o mostra de tesut de la nivelul canalului endocervical
aceasta procedura poarta numele de chiuretaj endocervical. Deoarece colposcopul
nu poate ajunge la canalul endocervical este folosit un mic instrument numit chiureta
care va fi introdus usor in canalul endocervical si va preleva o mostra de tesut.
Acest lucru nu se va face la o femeie insarcinata.
Colposcopia dureaza aproximativ 15 minute. Pacienta va simti un usor disconfort la introducerea speculului mai ales daca
mucoasa vaginului este inflamata sau lezata. Prelevarea biopsiei va fi simtita
de pacienta ca o piscatura sau ca si o crampa usoara. Dupa aceasta investigatie este normal ca pacienta sa aiba o sangerare usoara
si un usor disconfort cateva zile. Sangele poate fi mai inchis la culoare daca
s-a folosit o substanta ce contine fier pentru oprirea sangerarii. In cazul acestor
sangerari se pot folosi absorbante si, de asemenea, trebui evitate pentru cel
putin o saptamana spalaturile intravaginale, folosirea tampoanelor sau contactul
sexual. Trebuie evitate si exercitiile fizice grele o saptamana dupa examinare.
Un disconfort local poate fi simtit pentru o zi sau doua.
Trebuie acordata o atentie deosebita instructiunilor date de medic. Dupa procedura
trebuie anuntat imediat medicul daca:
- apare o sangerare vaginala mai mare decat una normala din perioada menstruala
- apare febra
- apare durerea abdominala
- apare o sangerare urat mirositoare Riscurile investigatiei
Foarte rar, o colposcopie poate cauza infectii sau sangerari prelungite. Sangerarile
pot fi oprite prin aplicarea unor substante la nivelul cervixului.
Rezultate
Rezultatele preliminare pot fi date pacientei chiar imediat dupa investigatie,
de catre medicul care a efectuat examinarea. Dar rezultatele biopsiei pot veni
la cateva zile de la investigatie.
|
Biopsie cervicala si colposcopie |
|
|
Normal:
|
Folosirea unei substante iodate nu releva nici o modificare celulara sau tisulara.
Mucoasa vaginului si a colului sunt normale |
|
|
Biopsia nu arata celule anormale |
|
|
Patologic
|
Folosirea substantelor iodate arata zone cu modificari sau tesuturi cu elemente
patologice. Rani sau alte modificari patologice cum ar fi diferite tumori sau
zone inflamate (cauzate de infectii) se pot vedea la nivelul vaginului sau al
colului. |
|
|
Biopsia arata prezenta de celule modificate, ce pot indica fie un cancer ce se
poate dezvolta ulterior sau chiar leziuni canceroase. |
|
O serie de factori pot interveni in acuratea rezultatelor testului, cum ar fi:
- spalaturile vaginale, tampoanele sau utilizarea unor creme sau medicamente
intravaginale cu 24 de ore inaintea interventiei
- sangerarile menstruale, care pot incomoda medicul in examinarea corecta a colului
si a vaginului
- prezenta infectiilor cervicale sau vaginale - colposcopia nu este o metoda de screening pentru femeile cu riscuri crescute
de a face cancer de col uterin. Un test pap este cel utilizat in acest scop
- uneori pacientele pot primi doar rezultatele care arata modificari ale biopsiei
de aceea trebuie informat medicul daca pacienta doreste sa afle rezultatul biopsiei
chiar daca acesta este unul normal
- un rezultat normal al colposcopiei sau biopsiei cervicale nu elimina prezenta
cancerului cervical, dar probabilitatea este minima
- daca rezultatul colposcopiei si al biopsiei nu concorda cu rezultatele testului
PAP va fi luata o alta mostra de biopsie. Ocazional, va fi efectuata o biopsie
mai extensiva numita conizatie, in acest caz conizatia poate rezolva problema
deoarece este prelevat tot tesutul modificat. Conizatia este o procedura chirurgicala,
care se practica cu anestezie locala sau generala. Prin aceasta interventie se
preleveaza tesutul cu modificari patologice impreuna cu tesutul normal din jur
sub forma de con cu ajutorul unui instrument chirurgical electric. Tesutul se
preleveaza cu acest instrument care este incalzit in prealabil la curent electric.
Se mai poate face si prin prelevarea cu ajutorul unor instrumente chirurgicale
ascutite dar acest tip de interventie se face sub anestezie generala sau locala.
Posibilele complicatii ale conizatiei includ sangerarile abundente, infectiile
sau alte probleme in cazul unei femei insarcinate
- colposcopia impreuna cu biopsia cervicala pot oferi, de obicei, destule informatii
pentru a pune un diagnostic de cancer de col. Totusi rezultatele nu pot indica
cat de extins este cancerul.
- colposcopia trebuie facuta de un medic cu experienta in acest domeniu. In cazul
unei gravide biopsia de col va fi facuta doar daca este vorba de cancer de col.
Desi o biopsie cervicala nu creste riscul de pierdere a sarcinii, pot aparea pierderi
importante de sange de la locul biopsiei la o gravida. Colposcopia poate fi repetata
la 3 luni de la nastere
- conizatia nu se face la o gravida
|
