|
|
Colposcopia si biopsia cervicala - informatii generale
Colposcopia reprezinta o examen complementar (investigatie imagistica suplimentara)
a vulvei, vaginului si colului uterin care permite pe langa vizualizarea acestora,
prelevarea de tesut biopsic in cazul in care sunt identificate leziuni ale epiteliului
colului uterin sau ale endocolului. Mostrele de tesut vor fi examinate cu ajutorul
unui microscop.
Colposcopia este indicata in cazul in care frotiul citovaginal (testulPapanicolau,
testul PAP, examen citologic vaginal) indica prezenta unor leziuni ce necesita
investigatii suplimentare sau rezultatele testului PAP sunt incerte.
Colposcopul este un dispozitiv optic alcatuit dintr-o sursa de lumina si o lupa
care mareste de 2-60 de ori, ce permite identificarea leziunilor ce nu pot fi
vizibille cu ochiul liber. Colposcopul prezinta atasata o camera cu ajutorul careia
sunt inregistrare imagini ale vaginului si colului. Colul este examinat intai
direct, apoi dupa badijonarea cu acid acetic 3-5% (pentru a inlatura mucusul ce
acopera mucoasa colului) si in cele din urma, dupa badijonarea cu solutie lugol.
Aceste badijonari au rolul de a evidentia zonele cu transformari atipice, care
se coloreaza diferit fata de celulele normale, fiind astfel mai usor de depistat.
Din aceste leziuni se efectueaza, tot sub colposcop, biopsia tintita, care va
pune diagnosticul de certitudine a leziunilor canceroase sau precanceroase.
Indicatiile colposcopiei sunt date de prezenta factorilor de risc pentru transformarea
maligna a celulelor epiteliului cervical:
- istoric personal de leziuni preneoplazice sau de modificare neoplazica a celulelor
cervicale
- infectiile cu HPV (human papillomavirus) si HIV
- citologie modificata la Testul PAP
- debutul precoce al vietii sexuale, inaintea varstei de 18 ani
- mai mult de 3 parteneri sexuali sau un partener care la randul sau a avut multipli
parteneri
- deficiente ale sistemului imunitar
- fumatul
- utilizarea anticonceptionalelor orale pe o perioada mai mare de 5 ani.
Colposcopia:
- poate evidentia existenta unor arii de modificari celulare cervicale atunci
cand rezultatele testului PAP sugereaza necesitatea unei investigari suplimentare.
Colposcopia indica cand, unde si cum trebuie efectuata o biopsie (orientarea biopsiei
spre regiunea de maxima suspiciune - biopsie tintita)
- permite cercetarea atenta a leziunilor de la nivelul vaginului si colului
- permite monitorizarea evolutiei sub tratament a leziunilor depistate la o colposcopie
anterioara la nivelul vaginului si colului.
Inaintea efectuarii colposcopiei pacienta va informa medicul:
- daca este sau daca e posibil sa fie gravida. Un simplu test de urina poate
pune diagnosticul de sarcina. Colposcopia nu este contraindicata in timpul sarcinii,
insa, biopsia, daca este necesara, poate creste (nesemnificativ) riscul de avort
sau poate produce hemoragie importanta
- ce medicamente ia sau daca are alergie la vreun medicament
- daca prezinta sangerari
- daca este sau a fost in tratament pentru o infectie vaginala, cervicala sau
pelviana.
De asemenea, inaintea colposcopiei poate fi administrat un analgezic ce contine
Ibuprofen, mai ales daca este necesara efectuarea biopsiei. Ibuprofenul va diminua
crampele determinate de investigatie.Se va evita efectuarea colposcopiei in perioada
menstruatiei, deoarece prezenta sangelui poate interfera cu rezultatul. Prima
perioada a ciclului menstrual, intre zilele 8-12, este momentul cel mai indicat
pentru o programare a acestei investigatii.
Colposcopia poate fi efectuata de catre medicul ginecolog sau de catre medicul
de familie si asistenta medicala cu competenta necesara.Examenul microscopic al
fragmentelor de tesut biopsiate vor fi examinate de catre medicul anatomo-patolog.
Colposcopia poate fi efectuata intr-un simplu cabinet medical.
Colposcopia se efectueaza pe masa ginecologica, in pozitie ginecologica, cu fesele
cat mai la marginea mesei, cu picioarele departate si sprijinite pe suportii laterali.
Ginecologul va incepe cu examinarea vulvei, va observa aspectul general, daca
nu exista vreo iritatie sau semnele vreunei infectii. Apoi, va folosi o valva
speciala (speculum), care este un instrument din metal sau plastic sterilizat,
pe care il va introduce in vagin. Acest instrument ajuta la deschiderea peretilor
vaginali si ii permite medicului examinarea colului uterin.
Intr-o prima etapa (colposcopia directa simpla) colposcopul este pozitionat la
intrarea in vagin si este examinata, fara pregatire prealabila, ci doar uscat,
suprafata mucoasei vaginale si a colului uterin. In al doilea timp, examinarea
se va face dupa badijonarea cu acid acetic 3%, iar ultima etapa (testul Lahm-Schille)
consta in examinarea dupa badijonarea colului si vaginului cu solutie Lugol, cu
ajutorul unui tampon mare de vata bine imbibat cu aceasta solutie. Se pot face
fotografii si filme video in timpul examinarii. Daca sunt depistate modificari
patologice ale mucoasei cervicale vor fi prelevate una sau mai multe mostre de
tesut care va fi examinat microscopic pentru a se stabili cu exactitate diagnosticul.
In cazul in care prelevarea bioptica determina sangerari la nivelul colului pentru
a se obtine hemostaza, se va aplica solutie Monsel sau nitrat de argint.
Atunci cand colposcopia nu permite vizualizarea leziunii in totalitate si este
necesara prelevarea de tesut de la nivelul portiunii interioare a colului (endocol)
se va efectua chiuretajul endocervical utilizandu-se chiureta. Aceasta procedura
este foarte simpla, dureaza sub un minut si poate declansa o mica durere sub forma
de crampe in momentul prelevarii de tesut. Este contraindicata efectuarea biopsiei
endocervicale in timpul sarcinii.
In timpul colposcopiei
Examenul colposcopic nu este dureros, dar poate apare disconfort provocat de
folosirea unui speculum (dilatator care largeste peretii vaginului), mai ales
daca sunt prezente iritatii la nivelul acestuia sau vaginul este stramt ori sensibil.
Prelevarea de tesut bioptic de la nivelul colului poate fi resimtita ca o ciupitura
sau poate produce crampe.
Este absolut normala prezenta sangerarilor sau a unei secretii vaginale in prima
saptamana dupa efectuarea colposcopiei. In cazul in care pentru oprirea hemoragiei
s-a utilizat solutia Monsel, secretiile vaginale pot fi de culoare inchisa. Se
poate utiliza un tampon igienic pentru sangerare. Se recomanda repaus sexual (evitarea
contactului sexual vaginal) timp de o saptamana.
Ocazional, biopsia cervicala poate cauza infectii sau hemoragie persistenta.
Oprirea hemoragiei se poate face prin aplicarea solutiei Monsel la nivelul colului.
Rezultatele colposcopiei pot fi date pe loc, in momentul efectuarii investigatiei.
Citologia si colposcopia ridica doar suspiciunea de cancer de col uterin insa
examenul anatomo-patologic stabileste diagnosticul de certitudine. Rezultatele
biopsiei pot fi aflate dupa cateva zile.
|
Normal |
Colposcopia cu acid acetic si solutie lugol nu evidentiaza arii cu modificari
tisulare si celulare. Aspect normal al vaginului si al colului uterin. |
|
Aspect normal al frotiului vaginal. |
|
Anormal |
Colposcopia cu acid acetic si solutie lugol evidentiaza arii cu modificari tisulare
si celulare: rani si inflamatie a mucoasei vaginale si cervicale (produse de obicei,
de infectii genitale). |
|
Aspectul microscopic al frotiului prezinta anomalii celulare ce indica aparitia
neoplasmului de col uterin sau a leziunilor precanceroase. |
Acuratetea colposcopiei poate fi influentata de cativa factori:
- dusul, folosirea tampoanelor si cremelor vaginale
- sangerarea menstruala ingreuneaza vizualizarea modificarilor patologice de
la nivelul vaginului sau colului
- prezenta infectiilor vaginale sau cervicale.
De retinut!
Uneori, medicii aduc la cunostinta pacientei doar rezultatele patologice. Desi
un rezultat normal al colposcopiei sau biopsiei nu exclude existenta unui cancer
de col uterin probabilitatea este foarte mica. In cazul in care rezultatele colposcopiei
si biopsiei nu concorda cu cele ale testului PAP recent efectuat se va repeta
examenul anatomo-patologic (biopsia).
Conizatia este un procedeu bioptic secundar prin care se realizeaza excizia unei
portiunii cu aspect modificat patologic. In unele situatii, prelevarea biopsica
prin conizatie reprezinta in acelasi timp un act terapeutic. Fiind o procedura
chirurgicala, conizatia se va efectua fara sa fie necesara internarea pacientei,
sub anestezie locala, regionala sau generala. Conizatia consta in ablatia unei
portiuni conice din colul uterin, cu marginile in tesut sanatos, cu ajutorul
unui bisturiu, cu laser sau cu electrocauterul (LEEP “loop electrosurgical excision
procedure"). LEEP se realizeaza cu ajutorul unei ansa diatermice, electrod subtire
taios dupa care se realizeaza hemostaza prin electrocauterizare. Conizatia cu
bisturiul "rece" este efectuata intr-un bloc operator si necesita anestezie regionala
sau generala. Complicatiile care pot aparea dupa conizatie sunt sangerarea, infectia sau in
cazul in care femeia este gravida, avortul sau nasterea prematura. Colposcopia
urmata de biopsia "tintita" (prelevarea de tesut din regiunea de maxima suspiciune)
aduce suficiente informatii pentru punerea diagnosticului insa nu poate stabili
stadializarea (dimensiunea si profunzimea leziunii).
Colposcopia trebuie efectuata de specialisti in ginecologie!!!
In timpul sarcinii, efectuarea biopsiei este indicata doar in cazul suspiciunii
de cancer cervical; riscul de avort nu este mai mare decat in populatia generala,
insa, la nivelul colului in regiunea excizata poate aparea hemoragie abundenta.
La 3 luni dupa nastere se va repeta colposcopia. Excizia tesutului de la nivelul
endocolului ( chiuretaj endocervical) este contraindicata in timpul sarcinii.
|
- Teste genetice pentru determinarea legaturilor familiale
- Testul de paternitate
- Brohonscopia
- Fetoscopia – Metoda invaziva de diagnostic
- Cordocenteza – Metoda invaziva de diagnostic
- Amniocenteza – Metoda invaziva de diagnostic
- Punctia trofoblastica – Metoda invaziva de diagnostic
- Histeroscopia
- Laparoscopia in obstetrica-ginecologie
- Determinarea alfa-fetoproteinei in sange
- Indicatii pentru efectuarea cariotipului
- Aplicatia ecografiei in obstetrica
- Diagnosticul radio-imagistic in infertilitatea feminina
- Testele genetice intra in practica medicala
- Biochimia organismului
- Analize biochimice ale sangelui – modificari ale transaminazelor hepatice
- Colposcopia si biopsia cervicala
- Colonoscopia
- Bronhoscopia
- Biopsia sanului
- Artroscopia
- Examinari ale tractului digestiv superior
- Teste pentru probleme de erectie
- Endoscopia digestiva superioara
- Tomografia computerizata
- Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM sau RMN)
- Histerosalpingograma
- Exudatul faringian
- Ecografia fetala
- Determinarea cariotipului
- Teste auditive (audiometria)
- Laparoscopia
- Colposcopia si biopsia cervicala - informatii generale
- Bilirubina
- Artroscopia - investigatie invaziva
- Electrocardiograma
- Analize medicale premergatoare sarcinii
- Totul despre mamografie
- Teste alergologice
- Testul pentru Helicobacter pylori
- Testarea genetica pentru coreea Huntington
- Colonoscopia virtuala
- Biopsia aspirativa cu ac fin
- Metode imagistice
- Testul Babes Papanicolau - patologic
- Analiza biochimica a sangelui
- Testarea fertilitatii - Teste de infertilitate
- Testul Babes Papanicolau - O investitie in sanatate
- Papiloma virus uman (HPV) - testare
- Analize biochimice - analiza proteinelor sanguine (proteine totale, proteinograma, probe hepatice, fibrinogen)
- Analize biochimice - analiza enzimelor sanguine (fosfataza alcalina, fosfataza acida, aldolaza, transaminazele, colinesteraza, amilaza, LDH, creatin kinaza)
- Mic dictionar de analize medicale, constante biologice (enzime, hormoni, substante organice, etc.)
- Recoltarea produselor biologice pentru analize (recoltarea urinei, a sangelui, a materiilor fecale, a secretiilor)
- Exprimarea rezultatelor si valori normale ale analizelor medicale
- Prescurtari si termeni folositi de catre laboratorul de analize medicale
- Analize imunologice (sifilis, reumatism, febra tifoida, bruceloza, boli virale)
- Analize parazitologice si virusologice
- Antibiograma si autovaccinul
- Analize microbiologice (hemocultura, coprocultura, urocultura, bilicultura, analiza microbilor din nas, gat, urechi, sputa, secretii ale organelor genitale, din boli ale pielii)
- Analiza sangelui din materiile fecale
- Analiza sucului gastric si analiza bilei
- Analiza urinei (analiza caracterelor fizice si chimice ale urinei, analiza calculilor urinari, analiza microscopica a urinei)
- Analiza mineralelor sau ionograma (sodiu, clor, calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu, plumb, iod)
- Analiza hormonilor (hormonul de sarcina, hormonii glandei tiroide, hormonii glandelor suprarenale, frotiu citohormonal)
- Analize biochimice - analiza bilirubinei si a grasimilor sanguine (colesterol, lipide totale, trigliceride, lipoproteine)
- Analize biochimice (analiza zaharului din sange - glicemia si din urina - glicozuria)
- Analize hematologice (hematocrit, formula leucocitara, timp de coagulare, analiza grupelor de sange, etc.)
|