Biopsia de san consta in prelevarea de tesut din glanda mamara care apoi va fi analizat la microscop pentru a verifica daca este vorba de un cancer la san. O biopsie de san este indicata in momentul cand, la mamografie sau la ecografie, a fost descoperita o tumora sau cand la examenul clinic este descoperit un nodul. Exista multiple cai prin care se poate face o biopsie de san. O portiune de tesut este analizata la microscop pentru a vedea daca se descopera celule canceroase:
- aspiratie pe ac fin: metoda consta in inteparea cu un ac mic a pielii pana la nivelul tumorii si recoltarea tesutului ce se va analiza la microscop. Aspiratia poate fi necesara pentru a vedea daca este vorba de o formatiune solida sau una lichida (un chist). Daca este vorba de un chist acesta va disparea dupa ce lichidul a fost extras. Daca nu este lichid, un alt tip de biopsie este necesara
- biopsie prin punctie; utilizeaza un ac special-trocar. Acul strapunge pielea si ajunge la nivelul tumorii si preleveaza tesut cam de marimea unei penite de stilou. Un astfel de tip de biopsie poate fi facuta folosind un aparat de suctiune care extrage intr-un mod bland o portiune mai mare de tesut de la nivelul tumorii
- biopsia ghidata ce se foloseste in cazul unei formatiuni care nu se simte la palpare dar este vazuta de mamografie sau de ecografie. Este folosit un anumit tip de raze X care gasesc zona ce trebuie biopsiata. Se va face o mica incizie la nivelul sanului si acul va fi ghidat radiologic pentru a lua biopsie din tumora respectiva. Acest tip de biopsie nu se potriveste tuturor tipurilor de tumori de san
- biopsie deschisa ce se realizeaza printr-o incizie la nivelul sanului si se va preleva o portiune de tesut sau intreaga formatiune tumorala. Daca medicul nu poate palpa formatiunea tumorala va fi pus un ac in zona suspicionata in timpul mamografiei care se efectueaza chiar inainte de interventia chirurgicala. Medicul va fi astfel indrumat spre zona suspicionata pentru a realiza biopsia
Mai multe teste sau biopsii pot fi necesare daca apar probleme in timpul primei biopsii sau daca medicul are o nelamurire in legatura cu o anumita zona de tesut de la nivelul sanului.

 O biopsie de san este necesara pentru a verifica daca o formatiune tumorala descoperita la nivelul sanului este maligna sau benigna.
Inainte de investigatie pacienta trebuie sa informeze medicul:
- este sub un anumit tratament
- este alergica la vreun medicament, inclusiv la cele folosite la anestezie
- are probleme hematologice sau este in tratament cu medicamente anticoagulante cum ar fi aspirina, heparina sau warfarina
- este insarcinata sau exista aceasta posibilitate
Daca biopsia este facuta sub anestezie locala pacienta nu are nevoie de nici o pregatire inainte de examinare.
Daca se face biopsia sub anestezie generala nu trebuie ca pacienta sa bea sau sa mance timp de 8-12 ore inainte de biopsie. Pacienta va fi sedata cu o ora inainte de biopsie si i se va prinde o linie venoasa. Trebuie ca pacienta sa vina insotita de cineva deoarece dupa examinare nu are voie sa conduca daca a primit medicamente sedative sau a fost anesteziata pe cale generala.
Alte examinari, cum ar fi teste de sange, pot fi necesare inainte de biopsie.

Aspiratia pe ac fin

Biopsia prin aspiratie pe ac fin poate fi facuta de un internist, un medic de familie, de un medic radiolog, sau de un medic chirurg. Biopsia se poate face in cabinetul medicului, in policlinica sau in spital.
Pacienta se va dezbraca pana la brau. Va purta o pelerina sau un halat de spital pe umeri. Biopsia se va desfasura cu pacienta asezata in sezut sau intinsa pe masa de examinare. Mainile vor sta pe langa corp sau deasupra capului (in functie de pozitia formatiunii tumorale) pentru ca medicul sa aiba un cat mai bun abord.
Doctorul va anestezia zona respectiva (unde va face incizia) cu ajutorul unui medicament sedativ. Dupa ce zona este anesteziata, acul va fi introdus in piele pana la nivelul formatiunii tumorale. Ecografia poate fi de folos in ghidarea medicului in timpul biopsiei. Daca tumora este un chist va fi drenat tot lichidul si se va preleva tesut pentru examenul histopatologic. Daca tumora este solida se va preleva tesut pentru examenul la microscop. Mostra biopsica va fi trimisa la laborator pentru a fi examinata la microscop. In timpul biopsiei pacienta va sta intinsa pe patul de examinare.
Apoi acul este extras. Va fi pusa o compresa la locul inciziei pentru a opri sangerarea si va fi aplicat un bandaj usor. O astfel de examinare dureaza intre 5 si 15 minute.

Biopsia prin punctie

Acest tip de biopsie poate fi facuta de un medic internist, un medic de familie, un radiolog, sau de un medic chirurg. Poate fi realizata in cabinetul medicului, in policlinica sau intr-un spital.
Pacienta se va dezbraca de la brau in sus si va fi acoperita cu un halat de spital, ce va fi pus pe umerii acesteia. Pacienta va fi intinsa de patul de examinare. Mainile vor sta pe langa corp sau deasupra capului in functie de pozitia formatiunii tumorale.
Doctorul va anestezia zona unde urmeaza sa se faca incizia printr-o injectie, chiar unde va fi introdus acul de biopsie. Imediat dupa ce a fost amortita zona respectiva va fi facuta o mica incizie la nivelul pielii. Un ac special (trocar) va fi introdus in tesutul mamar. Ecografia poate fi utila in ghidarea medicului pentru o biopsie cat mai buna. Pacienta va sta intinsa in timpul investigatiei.
Acul va fi extras dupa prelevarea biopsiei. Va fi aplicata o compresa cu presiune pentru a opri sangerarea , apoi va fi aplicat un bandaj usor. Acest tip de biopsie dureaza in jur de 15 minute.

Biopsia ghidata

Acest tip de biopsie este facuta de un medic radiolog. Investigatia va fi facuta in departamentul de radiologie.
Pacienta se va dezbraca de la brau in sus si apoi isi va acoperi umerii cu un halat de spital sau de hartie. Se va aseza pe o masa speciala, ce are un orificiu special prin care va intra sanul. Va fi executata o mamografie pentru a stabili clar sediul tumorii.
Apoi doctorul va face o anestezie locala, in locul in care va introduce acul de biopsie. Dupa ce anestezia si-a facut efectul va fi facuta o mica incizie la nivelul sanului. Cu ajutorul radiologiei medicul va fi ghidat sa introduca acul de biopsie la nivelul tumorii. De obicei se iau mai multe mostre din mai multe locuri ale formatiunii. Pacienta va sta intinsa toata perioada biopsiei.
Incizia facuta va avea nevoie, in mod normal, de sutura. Va fi pusa o compresa pentru a stopa sangerarea si apoi va fi pus un bandaj usor. Acest tip de biopsie dureaza aproximativ 60 minute. Din acest timp, majoritatea este luata de efectuarea mamografiei si gasirea zonei unde va fi facuta biopsia.

Biopsia deschisa

Acest tip de biopsie este realizata de medicul chirurg intr-o sectie de chirurgie sau in cadrul unui spital.
Pacienta se va dezbraca de la brau in sus si va fi acoperita cu un halat de spital, ce va fi pus pe umerii acesteia. Pacienta va fi intinsa de patul de examinare. Mainile vor sta pe langa corp sau deasupra capului in functie de pozitia formatiunii tumorale.
Se poate face cu anestezie locala sau generala. Daca se foloseste anestezia locala pacienta va primi si medicamente sedative.
Daca se hotaraste folosirea anesteziei generale pacientei i se va prinde o linie venoasa prin intermediul careia i se vor administra medicamentele. Pacienta nu va fi constienta in timpul biopsiei.
Dupa ce locul de incizie a fost anesteziat sau dupa ce pacienta este inconstienta in cazul anesteziei generale, chirurgul va face incizia pentru a ajunge la nivelul formatiunii tumorale. Daca locul unde se afla formatiunea tumorala a fost marcat in timpul mamografiei doctorul va lua biopsie chiar din acea zona.
Dupa aceasta medicul va sutura plaga si va fi aplicat un bandaj usor. Apoi pacienta va fi dusa la reanimare pana se va trezi. In mod normal pacienta se poate intoarce la activitatile obisnuite chiar din ziua urmatoare. Investigatia dureaza cam 60 de minute.

 In cazul unei anestezii locale se va simti o usoara piscatura in momentul in care acul inteapa tegumentul si se poate simti ca o senzatie de presiune. Dupa primele trei tipuri de biopsii se poate simti locul de incizie usor sensibil pentru 2 - 3 zile.
Biopsia ghidata este mai dificila pentru pacienta deoarece trebuie sa stea fara sa miste pe intreaga durata a procedurii. Dupa biopsie inca o zi pacienta va fi sfatuita sa nu ridice greutati sau sa aiba activitati ce ii solicita musculatura de la nivelul toracelui.
In cazul unei interventii chirurgicale deschise pentru biopsie pacienta nu va simti nimic deoarece nu este constienta. Dupa ce efectul anesteziei generale va trece pacienta va primi un anestezic local si se va simti somnoroasa pentru cateva ore. 2 - 3 zile dupa biopsia deschisa pacienta se va simti obosita. Se poate ca aceasta sa acuze si o usoara durere faringiana datorita sondei de intubatie. Gargara cu apa sarata sau dezinfectantele faringiene pot ajuta la ameliorarea acestei dureri.
Dupa biopsia deschisa se poate simti sanul sensibil, umflat, cu vanatai. Durerea va disparea intr-o saptamana. Eventualele vanatai vor disparea in maxim 2 saptamani. Totusi edemul si pielea tare pot fi simtite 6-8 saptamani. Este utila folosirea unui sutien pentru 2 - 3 zile dupa biopsie. Nu trebuie ca pacienta sa aiba activitati ce ii pot solicita musculatura toracelui.

 Exista un risc de infectie la locul inciziei pentru biopsiere. Infectia poate fi tratata cu antibiotice.
Pacienta trebuie sa anunte medicul daca:
- durerea dureaza mai mult de o saptamana
- persista eritemul, edemul, sangerarea sau apare puroiul la locul inciziei
- apare febra
Biopsia prin punctie sau biopsia ghidata pot lasa o mica cicatrice rotunda la locul inciziei sau in cazul biopsiei deschise va exista o cicatrice liniara. Biopsia cu ac fin nu lasa cicatrici, in mod normal.

O biopsie consta in prelevarea de tesut din glanda mamara ce urmeaza a fi analizat la microscop pentru a verifica daca este vorba de un cancer la san.

Rezultatul biopsiei de san
Normal: Nu exista celule canceroase sau celule atipice
Patologic  Afectiunile benigne pot include chistele, noduli fibrochistici, tumori solide de tipul fibroadenoame. Fibroadenomul poate fi extirpat sau poate fi lasat pe loc dar urmarit cu atentie in continuare. Nu va disparea dar nu se transforma in mod obisnuit in tumora maligna.
 Alte afectiuni benigne pot fi lipoamele, calcificarile sau abcesul Cresterea anormala de celule numita hiperplazia ductala atipica sau alte modificari ale celulelor. Daca este vorba de hiperplazie ductala atipica poate fi nevoie de o biopsie deschisa pentru siguranta inexistentei celule canceroase.
 Sunt prezente celule canceroase

Ce poate afecta examinarea

Daca sanul pacientei este prea mare poate fi greu de facut biopsia. Acul de biopsie ia tesut dintr-o regiune mica si exista astfel riscul sa scape celulele canceroase.

De retinut

- ecografia poate fi de un real ajutor in cazul biopsiei cu ac fin sau prin punctie
- prezenta unor noduli la nivelul sanului poate fi normala. De multe ori tesutul fibros de la nivelul sanului se poate simti sub forma unor noduli, mai ales inainte de perioada menstruala. Acesti noduli sunt destul de frecventi la femei incat medicii cred ca este vorba de o modificare normala. Acestia dispar dupa aparitia menopauzei, dar de asemenea, pot fi intalniti daca femeia aflata la menopauza este in tratament hormonal de substitutie
- 75% din nodulii la san sunt benigni
- cea mai buna varianta de biopsie este cea deschisa dar cu pozitionarea acului in zona suspicionata dupa efectuarea unei mamografii
- mamografia sau examinarea clinica a sanului trebuie sa se faca dupa ce biopsia cu ac fin sau cea ghidata a descoperit o tumora benigna pentru a exista siguranta ca biopsia a fost luata din zona respectiva. Daca este nevoie de inca o proba de tesut trebuie facuta o biopsie deschisa
- proba biopsica poate fi examinata imediat. Proba de tesut va fi inghetata si apoi impartita in sectiuni foarte mici si va fi analizata la microscop. Doctorul poate da un raspuns pacientei imediat dupa analizarea probei la microscop. Apoi se va face o analiza mult mai amanuntita a biopsiei si rezultatele vor fi comunicate pacientei in 3-5 zile
- in cazul in care biopsia indica tesut canceros se vor face si determinari hormonale de estrogeni si progesteron pentru a se preciza modul in care acesti hormoni pot influenta dezvoltarea tumorii. De asemenea pot da informatii despre posibilitatea recaderilor. Aceste rezultate sunt necesare pentru a indruma medicul in cazul in care se decide sa prescrie un tratament hormonal, cum ar fi tamoxifenul, in cadrul tratamentului general.
- pot fi necesare alte biopsii in cazul descoperirii de tesut malign. Acestea pot include:
- citometrie in flux, care verifica tipul de celule in tesutul de biopsie. Acest test ajuta la descoperirea celulelor care au un ritm de crestere rapid, care sunt mai degraba celule maligne
- markeri tumorali si proteina - her 2/neu. Acesti markeri il ajuta pe doctor in prescrierea unui tratament cat mai bun
- daca este gasit tesut canceros, va fi deschisa axila pentru a vedea daca ganglionii limfatici de la acest nivel au fost afectati. Daca este cazul va fi extirpata o parte din ganglionii limfatici sau toti ganglionii din axila. Acest lucru poate cauza aparitia unui edem important la nivelul bratului pe partea cu axila (limfedem)
- biopsia santinela a unor ganglioni limfatici poate fi facuta in loc de extirparea tuturor ganglionilor. Astfel nu mai exista riscul aparitiei limfedemului la nivelul bratului. Inainte de efectuarea biopsiei santinela se face un test pentru a vedea care ganglioni sunt afectati. Un marker radioactiv este introdus acolo unde se afla tesutul canceros si un aparat special preia imagini de la nivelul ganglionilor limfatici. Culoarea albastra poate fi folosita in biopsia santinela. Primul nod limfatic afectat este numit ganglion santinela. Acesti ganglioni sunt primele zone in care se raspandeste cancerul. Se poate ca pacientei sa ii ramana, pentru cateva zile, culoarea albastra pe piele. Urina poate avea culoarea verde 24 de ore. Tesutul din jurul ganglionilor este extirpat si examinat apoi la microscop pentru a vedea daca exista celule canceroase. Daca in ganglionii santinela exista celule canceroase, acestia vor fi extirpati pentru a limita extinderea cancerului.