O biopsie consta in prelevarea de tesut din glanda mamara ce urmeaza a fi analizat
la microscop pentru a verifica daca este vorba de un cancer la san.
Rezultatul biopsiei de san
Normal: Nu exista celule canceroase sau celule atipice
Patologic Afectiunile benigne pot include chistele, noduli fibrochistici, tumori
solide de tipul fibroadenoame. Fibroadenomul poate fi extirpat sau poate fi lasat
pe loc dar urmarit cu atentie in continuare. Nu va disparea dar nu se transforma
in mod obisnuit in tumora maligna.
Alte afectiuni benigne pot fi lipoamele, calcificarile sau abcesul Cresterea
anormala de celule numita hiperplazia ductala atipica sau alte modificari ale
celulelor. Daca este vorba de hiperplazie ductala atipica poate fi nevoie de o
biopsie deschisa pentru siguranta inexistentei celule canceroase.
Sunt prezente celule canceroase
Ce poate afecta examinarea
Daca sanul pacientei este prea mare poate fi greu de facut biopsia. Acul de biopsie
ia tesut dintr-o regiune mica si exista astfel riscul sa scape celulele canceroase.
De retinut
- ecografia poate fi de un real ajutor in cazul biopsiei cu ac fin sau prin punctie
- prezenta unor noduli la nivelul sanului poate fi normala. De multe ori tesutul
fibros de la nivelul sanului se poate simti sub forma unor noduli, mai ales inainte
de perioada menstruala. Acesti noduli sunt destul de frecventi la femei incat
medicii cred ca este vorba de o modificare normala. Acestia dispar dupa aparitia
menopauzei, dar de asemenea, pot fi intalniti daca femeia aflata la menopauza
este in tratament hormonal de substitutie
- 75% din nodulii la san sunt benigni
- cea mai buna varianta de biopsie este cea deschisa dar cu pozitionarea acului
in zona suspicionata dupa efectuarea unei mamografii
- mamografia sau examinarea clinica a sanului trebuie sa se faca dupa ce biopsia
cu ac fin sau cea ghidata a descoperit o tumora benigna pentru a exista siguranta
ca biopsia a fost luata din zona respectiva. Daca este nevoie de inca o proba
de tesut trebuie facuta o biopsie deschisa
- proba biopsica poate fi examinata imediat. Proba de tesut va fi inghetata si
apoi impartita in sectiuni foarte mici si va fi analizata la microscop. Doctorul
poate da un raspuns pacientei imediat dupa analizarea probei la microscop. Apoi
se va face o analiza mult mai amanuntita a biopsiei si rezultatele vor fi comunicate
pacientei in 3-5 zile
- in cazul in care biopsia indica tesut canceros se vor face si determinari hormonale
de estrogeni si progesteron pentru a se preciza modul in care acesti hormoni pot
influenta dezvoltarea tumorii. De asemenea pot da informatii despre posibilitatea
recaderilor. Aceste rezultate sunt necesare pentru a indruma medicul in cazul
in care se decide sa prescrie un tratament hormonal, cum ar fi tamoxifenul, in
cadrul tratamentului general.
- pot fi necesare alte biopsii in cazul descoperirii de tesut malign. Acestea
pot include:
- citometrie in flux, care verifica tipul de celule in tesutul de biopsie. Acest
test ajuta la descoperirea celulelor care au un ritm de crestere rapid, care sunt
mai degraba celule maligne
- markeri tumorali si proteina - her 2/neu. Acesti markeri il ajuta pe doctor
in prescrierea unui tratament cat mai bun
- daca este gasit tesut canceros, va fi deschisa axila pentru a vedea daca ganglionii
limfatici de la acest nivel au fost afectati. Daca este cazul va fi extirpata
o parte din ganglionii limfatici sau toti ganglionii din axila. Acest lucru poate
cauza aparitia unui edem important la nivelul bratului pe partea cu axila (limfedem)
- biopsia santinela a unor ganglioni limfatici poate fi facuta in loc de extirparea
tuturor ganglionilor. Astfel nu mai exista riscul aparitiei limfedemului la nivelul
bratului. Inainte de efectuarea biopsiei santinela se face un test pentru a vedea
care ganglioni sunt afectati. Un marker radioactiv este introdus acolo unde se
afla tesutul canceros si un aparat special preia imagini de la nivelul ganglionilor
limfatici. Culoarea albastra poate fi folosita in biopsia santinela. Primul nod
limfatic afectat este numit ganglion santinela. Acesti ganglioni sunt primele
zone in care se raspandeste cancerul. Se poate ca pacientei sa ii ramana, pentru
cateva zile, culoarea albastra pe piele. Urina poate avea culoarea verde 24 de
ore. Tesutul din jurul ganglionilor este extirpat si examinat apoi la microscop
pentru a vedea daca exista celule canceroase. Daca in ganglionii santinela exista
celule canceroase, acestia vor fi extirpati pentru a limita extinderea cancerului.
Biopsia de san consta in prelevarea de tesut din glanda mamara care apoi va
fi analizat la microscop pentru a verifica daca este vorba de un cancer la san.
O biopsie de san este indicata in momentul cand, la mamografie sau la ecografie,
a fost descoperita o tumora sau cand la examenul clinic este descoperit un nodul.
Exista multiple cai prin care se poate face o biopsie de san. O portiune de tesut
este analizata la microscop pentru a vedea daca se descopera celule canceroase:
- aspiratie pe ac fin: metoda consta in inteparea cu un ac mic a pielii pana
la nivelul tumorii si recoltarea tesutului ce se va analiza la microscop. Aspiratia
poate fi necesara pentru a vedea daca este vorba de o formatiune solida sau una
lichida (un chist). Daca este vorba de un chist acesta va disparea dupa ce lichidul
a fost extras. Daca nu este lichid, un alt tip de biopsie este necesara
- biopsie prin punctie; utilizeaza un ac special-trocar. Acul strapunge pielea
si ajunge la nivelul tumorii si preleveaza tesut cam de marimea unei penite de
stilou. Un astfel de tip de biopsie poate fi facuta folosind un aparat de suctiune
care extrage intr-un mod bland o portiune mai mare de tesut de la nivelul tumorii
- biopsia ghidata ce se foloseste in cazul unei formatiuni care nu se simte la
palpare dar este vazuta de mamografie sau de ecografie. Este folosit un anumit
tip de raze X care gasesc zona ce trebuie biopsiata. Se va face o mica incizie
la nivelul sanului si acul va fi ghidat radiologic pentru a lua biopsie din tumora
respectiva. Acest tip de biopsie nu se potriveste tuturor tipurilor de tumori
de san
- biopsie deschisa ce se realizeaza printr-o incizie la nivelul sanului si se
va preleva o portiune de tesut sau intreaga formatiune tumorala. Daca medicul
nu poate palpa formatiunea tumorala va fi pus un ac in zona suspicionata in timpul
mamografiei care se efectueaza chiar inainte de interventia chirurgicala. Medicul
va fi astfel indrumat spre zona suspicionata pentru a realiza biopsia
Mai multe teste sau biopsii pot fi necesare daca apar probleme in timpul primei
biopsii sau daca medicul are o nelamurire in legatura cu o anumita zona de tesut
de la nivelul sanului. Exista un risc de infectie la locul inciziei pentru biopsiere. Infectia poate
fi tratata cu antibiotice.
Pacienta trebuie sa anunte medicul daca:
- durerea dureaza mai mult de o saptamana
- persista eritemul, edemul, sangerarea sau apare puroiul la locul inciziei
- apare febra
Biopsia prin punctie sau biopsia ghidata pot lasa o mica cicatrice rotunda la
locul inciziei sau in cazul biopsiei deschise va exista o cicatrice liniara. Biopsia
cu ac fin nu lasa cicatrici, in mod normal. O biopsie de san este necesara pentru a verifica daca o formatiune tumorala
descoperita la nivelul sanului este maligna sau benigna.
Inainte de investigatie pacienta trebuie sa informeze medicul:
- este sub un anumit tratament
- este alergica la vreun medicament, inclusiv la cele folosite la anestezie
- are probleme hematologice sau este in tratament cu medicamente anticoagulante
cum ar fi aspirina, heparina sau warfarina
- este insarcinata sau exista aceasta posibilitate
Daca biopsia este facuta sub anestezie locala pacienta nu are nevoie de nici
o pregatire inainte de examinare.
Daca se face biopsia sub anestezie generala nu trebuie ca pacienta sa bea sau
sa mance timp de 8-12 ore inainte de biopsie. Pacienta va fi sedata cu o ora inainte
de biopsie si i se va prinde o linie venoasa. Trebuie ca pacienta sa vina insotita
de cineva deoarece dupa examinare nu are voie sa conduca daca a primit medicamente
sedative sau a fost anesteziata pe cale generala.
Alte examinari, cum ar fi teste de sange, pot fi necesare inainte de biopsie. In cazul unei anestezii locale se va simti o usoara piscatura in momentul in
care acul inteapa tegumentul si se poate simti ca o senzatie de presiune. Dupa
primele trei tipuri de biopsii se poate simti locul de incizie usor sensibil pentru
2 - 3 zile.
Biopsia ghidata este mai dificila pentru pacienta deoarece trebuie sa stea fara
sa miste pe intreaga durata a procedurii. Dupa biopsie inca o zi pacienta va fi
sfatuita sa nu ridice greutati sau sa aiba activitati ce ii solicita musculatura
de la nivelul toracelui.
In cazul unei interventii chirurgicale deschise pentru biopsie pacienta nu va
simti nimic deoarece nu este constienta. Dupa ce efectul anesteziei generale va
trece pacienta va primi un anestezic local si se va simti somnoroasa pentru cateva
ore. 2 - 3 zile dupa biopsia deschisa pacienta se va simti obosita. Se poate ca
aceasta sa acuze si o usoara durere faringiana datorita sondei de intubatie. Gargara
cu apa sarata sau dezinfectantele faringiene pot ajuta la ameliorarea acestei
dureri.
Dupa biopsia deschisa se poate simti sanul sensibil, umflat, cu vanatai. Durerea
va disparea intr-o saptamana. Eventualele vanatai vor disparea in maxim 2 saptamani.
Totusi edemul si pielea tare pot fi simtite 6-8 saptamani. Este utila folosirea
unui sutien pentru 2 - 3 zile dupa biopsie. Nu trebuie ca pacienta sa aiba activitati
ce ii pot solicita musculatura toracelui.
Aspiratia pe ac fin
Biopsia prin aspiratie pe ac fin poate fi facuta de un internist, un medic de
familie, de un medic radiolog, sau de un medic chirurg. Biopsia se poate face
in cabinetul medicului, in policlinica sau in spital.
Pacienta se va dezbraca pana la brau. Va purta o pelerina sau un halat de spital
pe umeri. Biopsia se va desfasura cu pacienta asezata in sezut sau intinsa pe
masa de examinare. Mainile vor sta pe langa corp sau deasupra capului (in functie
de pozitia formatiunii tumorale) pentru ca medicul sa aiba un cat mai bun abord.
Doctorul va anestezia zona respectiva (unde va face incizia) cu ajutorul unui
medicament sedativ. Dupa ce zona este anesteziata, acul va fi introdus in piele
pana la nivelul formatiunii tumorale. Ecografia poate fi de folos in ghidarea
medicului in timpul biopsiei. Daca tumora este un chist va fi drenat tot lichidul
si se va preleva tesut pentru examenul histopatologic. Daca tumora este solida
se va preleva tesut pentru examenul la microscop. Mostra biopsica va fi trimisa
la laborator pentru a fi examinata la microscop. In timpul biopsiei pacienta va
sta intinsa pe patul de examinare.
Apoi acul este extras. Va fi pusa o compresa la locul inciziei pentru a opri
sangerarea si va fi aplicat un bandaj usor. O astfel de examinare dureaza intre
5 si 15 minute.
Biopsia prin punctie
Acest tip de biopsie poate fi facuta de un medic internist, un medic de familie,
un radiolog, sau de un medic chirurg. Poate fi realizata in cabinetul medicului,
in policlinica sau intr-un spital.
Pacienta se va dezbraca de la brau in sus si va fi acoperita cu un halat de spital,
ce va fi pus pe umerii acesteia. Pacienta va fi intinsa de patul de examinare.
Mainile vor sta pe langa corp sau deasupra capului in functie de pozitia formatiunii
tumorale.
Doctorul va anestezia zona unde urmeaza sa se faca incizia printr-o injectie,
chiar unde va fi introdus acul de biopsie. Imediat dupa ce a fost amortita zona
respectiva va fi facuta o mica incizie la nivelul pielii. Un ac special (trocar)
va fi introdus in tesutul mamar. Ecografia poate fi utila in ghidarea medicului
pentru o biopsie cat mai buna. Pacienta va sta intinsa in timpul investigatiei.
Acul va fi extras dupa prelevarea biopsiei. Va fi aplicata o compresa cu presiune
pentru a opri sangerarea , apoi va fi aplicat un bandaj usor. Acest tip de biopsie
dureaza in jur de 15 minute.
Biopsia ghidata
Acest tip de biopsie este facuta de un medic radiolog. Investigatia va fi facuta
in departamentul de radiologie.
Pacienta se va dezbraca de la brau in sus si apoi isi va acoperi umerii cu un
halat de spital sau de hartie. Se va aseza pe o masa speciala, ce are un orificiu
special prin care va intra sanul. Va fi executata o mamografie pentru a stabili
clar sediul tumorii.
Apoi doctorul va face o anestezie locala, in locul in care va introduce acul
de biopsie. Dupa ce anestezia si-a facut efectul va fi facuta o mica incizie la
nivelul sanului. Cu ajutorul radiologiei medicul va fi ghidat sa introduca acul
de biopsie la nivelul tumorii. De obicei se iau mai multe mostre din mai multe
locuri ale formatiunii. Pacienta va sta intinsa toata perioada biopsiei.
Incizia facuta va avea nevoie, in mod normal, de sutura. Va fi pusa o compresa
pentru a stopa sangerarea si apoi va fi pus un bandaj usor. Acest tip de biopsie
dureaza aproximativ 60 minute. Din acest timp, majoritatea este luata de efectuarea
mamografiei si gasirea zonei unde va fi facuta biopsia.
Biopsia deschisa
Acest tip de biopsie este realizata de medicul chirurg intr-o sectie de chirurgie
sau in cadrul unui spital.
Pacienta se va dezbraca de la brau in sus si va fi acoperita cu un halat de spital,
ce va fi pus pe umerii acesteia. Pacienta va fi intinsa de patul de examinare.
Mainile vor sta pe langa corp sau deasupra capului in functie de pozitia formatiunii
tumorale.
Se poate face cu anestezie locala sau generala. Daca se foloseste anestezia locala
pacienta va primi si medicamente sedative.
Daca se hotaraste folosirea anesteziei generale pacientei i se va prinde o linie
venoasa prin intermediul careia i se vor administra medicamentele. Pacienta nu
va fi constienta in timpul biopsiei.
Dupa ce locul de incizie a fost anesteziat sau dupa ce pacienta este inconstienta
in cazul anesteziei generale, chirurgul va face incizia pentru a ajunge la nivelul
formatiunii tumorale. Daca locul unde se afla formatiunea tumorala a fost marcat
in timpul mamografiei doctorul va lua biopsie chiar din acea zona.
Dupa aceasta medicul va sutura plaga si va fi aplicat un bandaj usor. Apoi pacienta
va fi dusa la reanimare pana se va trezi. In mod normal pacienta se poate intoarce
la activitatile obisnuite chiar din ziua urmatoare. Investigatia dureaza cam 60
de minute.
|
Stiri asociate:
Afectiunile sanilor
De-a lungul vietii toate femeile observa modificari
ale propriilor sani. In functie de varsta, de variatiile hormonale si
de consumul unor medicamente pot aparea variatii de volum, noduli sau
secre..
Cum recunosti afectiunile sanilor
Detectarea unui nodul la o
simpla autoexaminare a sanului iti poate da fiori reci pe sira
spinarii. Si asta pentru ca invariabil primul gand care iti vine in
minte este cancerul de san. Cu toate..
Cancerul glandei mamare
Definitie
Cancerul glandei mamare se refera la un grup de afectiuni caracterizate prin
cresterea anormala si necontrolata a unor celule, care invadeaza tesuturile
inconjuratoare si..
Maladia fibro-chistica a glandei mamare
Definitie
Mastopatia este o maladie fibro-chistica, tradusa de un spectru vast
de schimbari proliferative in tesuturile glandei mamare si de o
combinatie patologica a componentelor e..
Sportul face bine pentru sanatatea sanilor !
Avem mii de studii care ne ateste ca sportul este bun pentru starea sanatatii generale. El poate proteja chiar si de cancerul de sini! Un studiu francez a aratat ca exista o legatura directa intre v..
Nodulul mamar
Ce semnificatie are si ce trebuie facut in acest caze
Autopalparea sanilor la incheierea menstruatiei ar trebui sa devina o obisnuinta a fiecarei femei. In aceasta perioada nu ar tre..
Cum poti preveni cancerul de san
Pentru o boala atat de frecvent intalnita si extrem de traumatizanta,
cancerul de san este un subiect mult prea rar intalnit in mass-media.
Explicatia este simpla: ne place sa ne ascundem precum s..
Trei molecule franeaza cancerul de san metastatic
Franarea metastazei in cazul cancerului de san, care este cauza a peste
400 de mii de femei pe an, poate deveni realitate. Acest lucru il arata
un studiu promitator american, prin care au fost ide..
Medicament revolutionar care poate preveni cancerul mamar
Cercetatorii britanici de la Universitatea din Newcastle, Marea
Britanie, au anuntat ca au pus la punct un medicament revolutionar care
poate preveni cancerul mamar, in cazul femeilor care prezint..
Durerea de san, un motiv de ingrijorare?
Durerea de san sau mastalgia este un simptom frecvent in randul
femeilor tinere, estimandu-se ca pana la 70% dintre persoanele de sex
feminin s-au intalnit la un moment dat cu aceasta problema.
Apa..
Vaccin impotriva cancerului de san
Vaccinurile sunt utilizate in scopul de a spori reactivitatea
organismului la o infectie, pentru a prezenta sistemului imun un anumit
tip de virus, microb sau bacterie intr-o cantitate mica invatand..
Boala Paget a sanului, cancerul greu detectabil al femeilor
Boala Paget a sanului reprezinta o forma de cancer care adeseori este diagnosticata gresit.
Incidenta maxima (1-4%) apare intre varsta de 30-50 ani.
Din
cauza faptului ca prezinta manifestari &ldq..
Sanii durerosi ai femeilor sau Mastoza Fibrochistica
Mastopatia fibrochistica (boala Reclus, diaplazia mamara) apare frecvent la tinere, dar si la femeia adulta.
De
obicei, aceasta boala se manifesta prin aparitia unuia sau a mai multor
noduli la ni..
Descoperire stiintifica pentru cancerul la san
Gena
responsabila de aparitia metastazei in cazul cancerului de san, care
creste rezistenta tumorilor la chimioterapie, a fost descoperita de
cerc..
Diagnosticul cancerului glandei mamare-Diagnosticul diferential
Tipic, cancerul mamar se prezinta ca o tumora depistata in timpul examenului fizic de rutina sau la examenul medical.
Desi intotdeauna trebuie sa fie ex..
Diagnosticul cancerului glandei mamare-Metode de diagnosticare3
Investigatii paraclinice optionale – indicate fie de elementele diagnostice anterioare, fie de suspiciunea clinica.
Teste biologice si im..
Diagnosticul cancerului glandei mamare-Metode de diagnosticare2
Investigatii paraclinice uzuale
Teste sangvine de tipul hemoleucograma completa,
transaminaze hepatice, fosfataza alcalina, care orienteaza asupra
profilului biologic al pacientei...
Diagnosticul cancerului glandei mamare-Metode de diagnosticare1
Anamneza si examenul fizic
Diagnosticul cancerului glandei mamare a cunoscut o evolutie importanta de la mijlocul anilor 1980 pana in prezent.
In..
Diagnosticul cancerului glandei mamare-Simptomatologie
SIMPTOMATOLOGIE
Diagnosticul unui cancer al glandei mamare poate fi sugerat de
evidentierea unor manifestari locale si/sau sistemice sau, prin
aparitia unui sindrom paraneoplazic.
Man..
Stop cancerului mamar si cervical
Revolutie
pe piata farmaceutica din Romania: trei noi medicamente pentru tratarea
celor mai raspandite maladii care afecteaza femeile - osteoporoza,
cancerul mamar si cervical - vor fi la..
Remodelarea sanilor
Am sanii foarte mici. Am auzit ca tinctura de marar
luata corespunzator duce la marirea sanilor. Numai ca din cate stiu eu tinctura de
marar duce la cresterea estrogenului. Iau anticonce..
Autoexaminare sani
Autoexaminarea sanilor este modul cel mai
rapid pentru a depista orice fel de schimbare aparuta in ceea ce priveste
starea de sanatate a sanilor si mai ales este cea mai la indemana meto..
Mamografie sau ecografie mamara
Avand
in vedere amploarea pe care boala canceroasa a luat-o in timpurile
moderne grija pentru propria sanatate trebuie sa fie din ce in ce mai
mare. Ca femeie, una din preocuparile major..
Patologia benigna a sanului
Patologiile
mamare apar din adolescenta pana la batranete. O buna parte din aceste
afectiuni sunt rezultatul unor modificari hormonale care apar odata cu
pubertatea,..
Chisturile mamare- o problema a femeii moderne?
window.google_render_ad();
Bolile legate de dezechilibrul hormonal
la femei sunt fara indoiala mult mai prezente in zilele noastre, fata
de secolul trecut, de exemplu. Acest lucru se datoreaza in..
Optati pentru ecografie mamara, nu mamografie
Cadrele medicale spun ca, in timp ce mamografia presupune o iradiere, ecografia nu implica niciun fel de riscuri pentru femeie
Femeile ce au un istoric familial de tumori mamare trebuie sa
colab..
Afectiunile sinului pot fi usor depistate prin mamografie
• de vorba cu prof.univ.dr. Eusebiu Zbranca, seful Clinicii de Endocrinologie din cadrul Spitalului "Sf.Spiridon" din Iasi
–
Domnule profesor, care sint cele mai frecvente afectiun..