|
|
Artroscopia - investigatie invaziva
Artroscopia este o investigatie invaziva care permite vizualizarea foarte buna
a spatiului articular cu ajutorulul artroscopului. Artroscopul este format dintr-un
endoscop cu fibra optica, instrument care se introduce direct in articulatie printr-o
mica incizie subcutanata. Artroscopia ofera medicului posibilitatea de a inspecta suprafetele articulare
si tesutul moale din jur: ligamentele si cartilajele.
Introducerea instrumentelor endoscopice permite nu numai examinarea in scop diagnostic
a interiorului articulatiei, dar si tratarea leziunilor articulare sau indepartarea
corpilor straini liberi din spatiul articular, fara a traumatiza sever tesuturile
invecinate, cat si urmarirea evolutiei unei afectiuni articulare sau monitorizarea
eficientei tratamentului. Artroscopia se aplica la nivelul articulatiilor mari,
dar in principal la nivelul calcaiului, genunchiului si umarului. Se poate folosi
pentru vizualizarea soldului, cotului sau articulatiei pumnului.
Se introduce in articulatie, printr-o mica incizie, un tub subtire prevazut cu
o camera video si o sursa de lumina. Imaginile obtinute sunt marite si pot fi
urmarite pe un monitor. De asemenea, sunt prelevate mostre de tesut pentru efectuarea
biopsiei. Daca este folosita si ca metoda terapeutica va mai fi necesara introducerea
prin mici incizii a unor instrumente suplimentare.
Ca si procedurile chirurgicale deschise, artroscopia ofera o buna vizualizare
a articulatiei, insa spre deosebire de acestea prezinta urmatoarele beneficii:
- este mai putin traumatizanta fiind mai putin dureroasa
- este mai ieftina
- permite recuperarea rapida
- poate fi efectuata in ambulator, fara sa necesite spitalizarea pacientului.
Artroscopia este un examen paraclinic:
- la care se apeleaza atunci cand rezultatele celorlalte metode de diagnostic
precum radiografia articulara, testele sanguine, tomografia computerizata (CT)
sau rezonanata magnetica nucleara (RMN) nu sunt concludente
- care permite prelevarea de tesut bioptic: lichid sinovial sau de tesut articular.
De asemenea este o interventie chirurgicala miniinvaziva care permite tratarea
problemelor articulare:
- indepartarea fragmentelor intraarticulare: fragmente osoase, depuneri de calciu
sau pinteni ososi
- repararea sau excizia partilor moi ale articulatiei (ligamente, tendoane, cartilagii)
- ligamentoplastia: taierea sau reapararea ligamentelor
- excizia cicatricilor sau a sinovialei inflamate.
Leziunile articulare complexe vor fi remediate prin combinarea artroscopiei cu
chirurgia deschisa.
Artroscopia se poate realizeaza in ambulator. Este important sa se urmeze cu
strictete instructiunile medicului: sa nu se manance sau bea nimic cu 8-12 ore
inainte de interventia chirurgicala miniinvaziva.
Medicul va fi informat despre:
- eventuale alergii medicamentoase, inclusiv la substantele anestezice
- tratamentele medicamentoase urmate, in special cu anticoagulante orale sau
cu aspirina
- tulburari ale hemostazei, inclusiv trombozele venoase profunde (TVP)
- posibilitatea ca pacienta sa fie insarcinata
- istoric de artrita sau anchiloza articulara. Leziunile produse de artrita ingreuneaza
sau fac imposibila interventia artroscopica
- radioscopia articulara cu substanta de contrast realizata cu 10 zile inaintea
interventiei. Substanta de contrast poate produce inflamatie ingreunand artroscopia
- infectie, artrita septica
- istoric de fractura sau leziune articulara.
Inainte de artroscopie trebuie obtinut consimtamantul scris al pacientului,
care poate purta discutii cu medicul privind procedura folosita, riscurile si
beneficiile actului anestezico-chirurgical.De asemenea, inainte de efectuarea
artroscopiei se vor realiza teste sanguine si de urina.Dupa efectuarea interventiei
va fi nevoie de un insotitor adult care sa conduca pacientul acasa si sa-l supravegheze
in urmatoarele 24 de ore.
Daca investigatia este necesara la nivelul genunchiului, gleznei sau soldului
medicul va informa pacientul ca dupa aceasta vor fi necesare utilizarea unor carje
de sustinere, iar daca artroscopia se efectueza la nivelul pumnului, cotului sau
umarului se va bandaja articulatia sau se vor purta mansete elastice.
Cum se realizeaza artroscopia?
Artroscopia va fi efectuata de catre un medic ortoped (specialist in chirurgia
articulatiilor si sistemului osteo-muscular).Pacientul va fi rugat sa nu poarte
bijuterii la nivelul articulatiei si sa imbrace un halat de spital. Inainte de
artroscopie se va administra un sedativ usor si vor fi rase tegumente din jurul
articulatiei.In cazul in care este necesara anestezia generala sau regionala din
echipa va face parte si un medic anestezist. In timpul anesteziei generale pacientul
va dormi si i se vor monitoriza permanent functiile organelor vitale: pulsul,
tensiunea arteriala si frecventa respiratiei.
Daca se apeleaza anestezie locala medicul anestezist va injecta un anestezic
local in pielea din jurul articulatiei si in spatiul articular. Atat dupa anestezia
generala cat si dupa cea regionala bratul sau piciorul va ramane amortit un timp,
iar persoana va fi relaxata si usor toropita.
In timpul interventiei, pacientul va sta in decubit dorsal (in pozitie culcata).
Se va opri temporar circulatia sanguina cu ajutorul unei manseta gonflabile pentru
a diminua sangerarea in articulatie si pentru a se obtine astfel o buna vizualizare
a spatiului articular. Articulatia va fi dezinfectata si acoperita cu campuri
(cearceafuri) sterile.
Inainte de aplicarea mansetei elastice, membrul care va fi investigat va fi ridicat
si infasurat intr-un bandaj elastic pentru a se scadea fluxul sanguin. Se va efectua
o mica incizie de 0.6 cm in vecinatatea articulatiei, se introduce in articulatie
ser fiziologic care va facilita o buna vizualizare si se va introduce apoi artroscopul.
Pentru o buna vizualizare, pe tot parcursul investigatiei, articulatia va fi
spalata cu solutie salina. Asistenta medicala va indoi si va intinde membrul respectiv
astfel incat sa se obtina imagini ale articulatiei din diferite unghiuri.
In cazul in care se va interveni chirurgical la nivelul articulatiei se vor face
mai mult incizii prin care se vor introduce instrumente suplimentare, iar articulatia
va fi curatata permanent de sange si tesuturi. Pentru a diminua inflamatia sau
durerea se vor injecta intra-articular anestezice sau glucocorticoizi.Dupa terminarea
interventiei, inciziile vor fi saturate. In functie de localizarea articulatiei
se va realiza un bandaj sau se vor purta mansete elastice sau se vor folosi carje
de sustinere.
Se recomanda ca dupa efectuarea artroscopiei articulatia sa fie pusa in repaus
pentru cateva zile; condusul masinii este interzis in primele 24 de ore. Firele
cu care s-au suturat inciziile vor fi indepartate dupa 7-10 zile.
Este posibil sa fie necesar realizarea unui bandaj voluminos compresiv, aplicarea
unei pungi cu gheata sau ridicarea membrului respectiv pe o perna, pentru reducerea
inflamatiei si a durerii sau folosirea unor analgezice pentru calmarea disconfortului
articular.
Postoperator vor fi efectuate exercitii fizice pentru mentinerea mobilitatii
articulatiei si vor fi limitate anumite miscari pe care le presupune activitatea
cotidiana.Durata artroscopiei poate varia in functie de complexitatea interventiei
de la 15 minute pana la o ora sau chiar mai mult.
In timpul operatiei
In cazul efectuarii anesteziei locale, inainte de efectuarea artroscopiei la
nivelul pielii din jurul articulatiei pot aparea arsuri sau furnicaturi, iar miscarea
artroscopului in articulatie poate fi perceputa de pacient ca o lovitura. De asemenea
mobilizarea articulatiei din timpul investigatiei poate fi perceputa ca smucitura.Dupa
anestezia regionala sau generala membrul respectiv va fi amortit timp de cateva
ore.Dupa artroscopie pot aparea dureri care vor fi calmate cu medicatie antalgica.
Bandajele si pansamentele vor fi pastrate curate si uscate si vor fi inlocuite
imediat daca devin umede sau patate de sange.Parul ras din jurul articulatiei
se va reface dupa 2 saptamani.Este fiziologic ca timp de o saptamana articulatia
sa fie sensibila. Se vor cere medicului informatii privind sangerarea, drenajul
sau edemul (umflarea) regiunii articulare.
Comparativ cu operatia clasica, artroscopia prezinta riscuri foarte reduse de
infectii postoperatorii sau modificari ale tesuturilor.
Pot exista unele neplaceri in urma artroscopiei efectuate in scop diagnostic:
- o usoara umflatura a genunchiului
- dureri legate de inflamatia locala. Aceste probleme sunt suportabile daca se
administreaza tratamentul medicamentos corect.
Riscurile sunt minime si in cazul anesteziei, care de obicei este rahidiana si
rareori generala. Oricum, chiar si anestezia generala este una de scurta durata.
Extrem de rar, anestezia generala poate cauza moartea pacientului.Dupa artroscopia
in scop terapeutic pot aparea hemoragii intrarticulare.
Riscul aparitei infectiei, al trombozei membrului, al lezarii nervilor sau spatiului
articular este foarte mic.
Foarte rar poate aparea sindrom de compartiment (acesta este mai frecvent la
nivelul gambei si al antebratului), in cazul in care sangerarea de la nivel muscular
determina o presiune mare care comprima nervii si arterele. Sindromul de compartiment
reprezinta o urgenta medicala care necesita tratament rapid deoarece pot aparea
sechele ireversibile musculare, osoase sau ale altor tesuturi.
Medicul va fi contactat imediat daca:
- durerea, umflarea (sau ambele) persista sau se agraveaza
- inciziile operatorii sangereaza excesiv
- membrul respectiv ( gamba sau antebratul) devine rosiatic, dureros sau fierbinte
(semne ale aparitiei tromboflebitei). Nu se va masa regiunea respectiva in cazul
instalarii acestor semne!
- apar semne ale infectiei:
- durere care se accentueaza, edemul, inrosirea sau incalzirea regiunii
respective
- cordon rosietic care se extinde de la nivelul articulatiei
- modificarea aspectului, culorii (verde - galben) sau cantitatii lichidului
de dren
- umflarea ganglionilor loco-regionali (de la nivelul gatului, axilei sau
regiunii inghinale)
- febra sau frisoane fara o cauza aparenta.
|
Normal |
|
|
Patologic |
Ligamentele si cartilajele articulare au aspect modificat:
- rasucirea, deplasarea sau pierderea de tesut moale articular (ligamentar
sau din cartilaje)
- aparitia unor chisti sau noduli
- dovezi ale lezarii cartilajului sau suprafetelor articulare produse de
artrita
- infectie |
Dupa realizarea artroscopiei se poate urma tratament medicamentos sau chirurgical,
cat si terapie fizicala de recuperare a functionalitatii articulatiei.
Factorii care pot modifica rezultatele artroscopiei sunt:
- radioscopie cu substanta de contrast cu 10 zile inainte de efectuarea artroscopiei
- prezenta artritei.
De retinut!
Interventia chirurgicala miniinvaziva realizata prin artroscopie necesita spitalizare
de scurta durata si recuperare functionala mult mai rapida decat presupune chirurgia
deschisa
Artroscopia este contraindicata in urmatoarele situatii:
- rani sau infectii in vecinatatea articulatiei
- ankiloza articulatiei produce rigiditatea articulatiei si poate fi datorata
poliartritei reumatoide, unui traumatism articular sau in urma unei inteventii
chirurgicale
- distrugerea articulatiei, ca de exemplu in formele severe de poliartirita reumatoida
- afectiune hematologica severa sau tratament cu medicamente anticoagulante.
Recuperarea completa va dura cateva saptamani sau chiar luni daca a avut loc
o interventie chirurgicala extinsa. Se va prescrie medicatie antalgica si exercitii
fizice sau kinetoterapie sub supravegherea unui terapeut. In functie de localizare,
se vor purta mansete elastice, bandaje sau se vor folosi carje.
|
- Teste genetice pentru determinarea legaturilor familiale
- Testul de paternitate
- Brohonscopia
- Fetoscopia – Metoda invaziva de diagnostic
- Cordocenteza – Metoda invaziva de diagnostic
- Amniocenteza – Metoda invaziva de diagnostic
- Punctia trofoblastica – Metoda invaziva de diagnostic
- Histeroscopia
- Laparoscopia in obstetrica-ginecologie
- Determinarea alfa-fetoproteinei in sange
- Indicatii pentru efectuarea cariotipului
- Aplicatia ecografiei in obstetrica
- Diagnosticul radio-imagistic in infertilitatea feminina
- Testele genetice intra in practica medicala
- Biochimia organismului
- Analize biochimice ale sangelui – modificari ale transaminazelor hepatice
- Colposcopia si biopsia cervicala
- Colonoscopia
- Bronhoscopia
- Biopsia sanului
- Artroscopia
- Examinari ale tractului digestiv superior
- Teste pentru probleme de erectie
- Endoscopia digestiva superioara
- Tomografia computerizata
- Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM sau RMN)
- Histerosalpingograma
- Exudatul faringian
- Ecografia fetala
- Determinarea cariotipului
- Teste auditive (audiometria)
- Laparoscopia
- Colposcopia si biopsia cervicala - informatii generale
- Bilirubina
- Artroscopia - investigatie invaziva
- Electrocardiograma
- Analize medicale premergatoare sarcinii
- Totul despre mamografie
- Teste alergologice
- Testul pentru Helicobacter pylori
- Testarea genetica pentru coreea Huntington
- Colonoscopia virtuala
- Biopsia aspirativa cu ac fin
- Metode imagistice
- Testul Babes Papanicolau - patologic
- Analiza biochimica a sangelui
- Testarea fertilitatii - Teste de infertilitate
- Testul Babes Papanicolau - O investitie in sanatate
- Papiloma virus uman (HPV) - testare
- Analize biochimice - analiza proteinelor sanguine (proteine totale, proteinograma, probe hepatice, fibrinogen)
- Analize biochimice - analiza enzimelor sanguine (fosfataza alcalina, fosfataza acida, aldolaza, transaminazele, colinesteraza, amilaza, LDH, creatin kinaza)
- Mic dictionar de analize medicale, constante biologice (enzime, hormoni, substante organice, etc.)
- Recoltarea produselor biologice pentru analize (recoltarea urinei, a sangelui, a materiilor fecale, a secretiilor)
- Exprimarea rezultatelor si valori normale ale analizelor medicale
- Prescurtari si termeni folositi de catre laboratorul de analize medicale
- Analize imunologice (sifilis, reumatism, febra tifoida, bruceloza, boli virale)
- Analize parazitologice si virusologice
- Antibiograma si autovaccinul
- Analize microbiologice (hemocultura, coprocultura, urocultura, bilicultura, analiza microbilor din nas, gat, urechi, sputa, secretii ale organelor genitale, din boli ale pielii)
- Analiza sangelui din materiile fecale
- Analiza sucului gastric si analiza bilei
- Analiza urinei (analiza caracterelor fizice si chimice ale urinei, analiza calculilor urinari, analiza microscopica a urinei)
- Analiza mineralelor sau ionograma (sodiu, clor, calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu, plumb, iod)
- Analiza hormonilor (hormonul de sarcina, hormonii glandei tiroide, hormonii glandelor suprarenale, frotiu citohormonal)
- Analize biochimice - analiza bilirubinei si a grasimilor sanguine (colesterol, lipide totale, trigliceride, lipoproteine)
- Analize biochimice (analiza zaharului din sange - glicemia si din urina - glicozuria)
- Analize hematologice (hematocrit, formula leucocitara, timp de coagulare, analiza grupelor de sange, etc.)
|