Generalitati

Aceste analize se fac cu scopul de a pune in evidenta o serie de microbi, care pot cauza infectii acute si cronice. Deoarece microbii sunt "fiinte" prea mici pentru a putea fi vazuti cu ochiul liber, ei se pun in evidenta prin doua metode si anume:
- prin examinarea lor la microscopul optic – care poate mari pana la 1500 de ori sau cel electronic care mareste de cateva zeci de mii de ori. Microbii vazuti la microscop au dimensiuni foarte mici, de 1-10 microni, un micron fiind a mia parte dintr-un milimetru. Ei au diferite forme: punct (coci), betisor (bacili), spirale (spirochete), virgula (vibrioni). Cocii se aseaza de obicei in gramezi (stafilococi) sau in siruri (streptococi).
- prin cresterea microbilor pe medii de cultura adica pe niste substante hranitoare speciale, lichide si solide. Cand microbii cresc pe mediile lichide, ei tulbura mediul, asa cum se intampla in cazul fermentarii vinului de catre microorganisme. Pe mediile solide, care se prepara in niste cutii de sticla, acoperite, microbii cresc formand fiecare cate o colonie ce contine miliarde de microbi rezultati din inmultirea microbilori initiali.
Microbii saprofiti – se gasesc in mod obisnuit in organele omului care comunica cu mediul exterior. Ei nu sunt periculosi pentru om si in unele cazuri sunt chiar necesari pentru ca prezenta lor previne instalarea unor microbi mai periculosi. In tubul digestiv exista microbi saprofiti care ajuta la digerarea resturilor alimentare sau care fabrica vitamine necesare organismului. Totusi, in unele situatii de slabire a rezistentei organismului, unii din acesti microbi saprofiti pot deveni agresivi si invadand diferite organe ale corpului, produc stari de boala.
Microbii patogeni - cauzeaza boala, ei nu se gasesc in mod normal in corpul omului ci patrund in organism cu diferite ocazii.
Cercetarea microbilor se face in toate secretiile si excretiile normale sau patologice, in orice produs provenit din organismul omului: sange, urina, materii fecale, bila, sputa, secretii provenite din gat, urechi, organe genitale, etc. In toate aceste produse se gasesc milioane de microbi de diferite specii, dar laboratorul foloseste o serie de metode pentru a depista numai pe acei microbi patogeni cauzatori ai bolilor.

Analiza microbilor din sange (hemocultura)

Aceasta analiza se face in bolile infectioase, in bolile cu stari febrile prelungite, in bolile cronice in care nu s-au depistat microbi prin alte metode. Analiza se face numai in spital si ajuta la descoperirea febrei tifoide, a febrelor paratifoide, a endocarditei si septicemiei, provocate de o serie de microbi: stafilococi, streptococi, pneumococi, bacili (coli, proteus, piocianic, tific), spirochete, ricketsii etc.
Acesti microbi care in mod normal nu se gasesc in sange, se pun mai bine in evidenta in momentul cand apare frisonul (tremuraturile) si febra. De aceea, bolnavul trebuie sa anunte medicul cand apar aceste simptome, pentru a se recolta sangele in acel moment.

Analiza microbilor din materiile fecale (coprocultura)

De obicei, materiile fecale (scaunul) contin miliarde de microbi saprofiti care ajuta la putrefactia si fermentarea resturilor de alimente din intestin, deseuri ce nu au fost folosite de catre organism. Alti microbi din intestin sunt necesari la producerea vitaminelor din brupa B sau a unor antibiotice ce distrug microbii patogeni. Sunt cazuri cand microbii saprofiti din intestin (stafilococi, bacili, coli, proteus, piocianic etc.) in urma greselilor de alimentatie sau a tratamentului cu antibiotice pot deveni agresivi, se inmultesc si provoaca infectii ale intestinului subtire (enterita), infectii ale intestinului gros (colita) ori infectii ale intregului intestin (enterocolita). In afara de acesti microbi, enterocolitele mai pot fi produse si de microbi patogeni care se iau din apa, alimente, de la omul bolnav, astfel: bacilul tific al febrei tifoide si microbii inruditi cu acesta (Salmonele), bacilul dizenteriei (shigella) si microbul holerei, boala care mai bantuie in unele tari calde si de unde poate fi adusa si in tara noastra de calatorii straini sau indigeni. Acesti microbi patogeni se gasesc nu numai la bolnavi ci uneori si la fosti bolnavi, care ii raspandesc prin materiile fecale. De aceea, fostii bolnavi trebuie sa faca coproculturi repetate pentru a fi siguri ca nu sunt purtatori de microbi ai vreunei boli infectioase.

Analiza microbilor din urina (urocultura)

Urina proaspata nu contine microbi, nici saprofiti nici patogeni. De aceea, prezenta microbilor in urina, mai ales in cantitate mare de peste 100000 microbi la 1 ml urina indica o infectie a rinichilor sau a cailor urinare (nefrita, pielita, cistita). Microbii cauzatori ai acestor boli sunt: bacilul coli (colibaciloza), bacilul proteus, bacilul piocianic, Klebsiella, bacilul febrei tifoide, bacilul tuberculozei, stafilococi, streptococi, levuri, etc. Infectiile urinare se intalnesc mai frecvent la copii, la femei, mai ales in timpul sarcinii si la persoanele varstnice (din cauza slabirii rezistentei organismului la infectii). Cand la unul dintre soti se depisteza microbi in urina (in speciali bacili coli), se va analiza si urina partenerului, deoarece in multe cazuri infectia urinara are un caracter familial si daca nu se trateaza ambii soti este posibila o reinfectie a sotului tratat. Recoltarea urinei pentru urocultura se face in conditii speciale, mentionate anterior.

Analiza microbilor din bila (bilicultura)

Cu ocazia efectuarii tubajului duodenal se trimite bila la laborator si pentru cercetarea bacteriilor din acest produs. Microbii care produc infectii ale vezicii biliare si ale cailor de scurgere a bilei din ficat (colesistita, colangita) sunt cam aceiasi care se gasesc in urina si in materiile fecale. Uneori se mai gasesc si levuri.

Analiza microbilor din nas, gat si urechi

Nasul, gatul si urechile comunica intre ele prin niste orificii situate in fundul gatului asa ca de multe ori aceste cavitati sunt prinse impreuna de infectiile microbiene (amigdalita, faringita, rinita, rinofaringita, otita). Secretiile faringiene, nazale sau auriculare se recolteaza de catre medic cu un tampon special steril care se trimite la laborator. Urmatorii microbi se gasesc mai frecvent in infectiile nasului, gatului si urechilor: streptococul beta hemolitic, stafilocolul aureus hemolitic, bacilul difteric etc.

Streptococul beta hemolitic este agentul patogen al amigdalitei, faringitei, al scarlatinei si reumatismului, in special la copii. Analiza se face inainte de a incepe tratamentul cu penicilina sau cu alte antibiotice. Depistarea streptococului in gatul unui membru al familiei pune problema analizei exudatului faringian la toti membrii familiei in vederea depistarii acestui microb si sterilizarii cu penicilina a persoanelor purtatoare de streptococ. Netratarea la timp a infectiei streptococice poate sa duca, in special la copii si tineri, la bolile de inima si reumatism.

Stafilococul aureus hemolitic determina angine sau flegmoane (puroi) la nivelul amigdalelor, etc.

Bacilul difteric determina difteria.

Alti microbi, ca pneumococul, care produce pneumonie, meningococul care produce meningita si microbul tusei convulsive se intalnesc mai rar.
Acesti microbi se gasesc nu numai in gura si nasul bolnavilor ci si la persoane sanatoase, de unde sunt raspanditi prin vorbire, tuse si stranut. De aceea, copii din colectivitati inchise (crese, gradinite, scoli) nu trebuie sa aiba in gatul si nasul lor microbii mentionati, caci prin raspandirea acestora in colectivitate se pot produce epidemii de scarlatina, difterie, meningita etc. De asemenea, tot pentru acelasi motiv, nici persoanele care ingrijesc copii sau care le prepara hrana nu trebuie sa poarte in nasul si gura lor microbii respectivi. Pe langa microbii din nas, gura, gat, urechi se mai gasesc ciuperci (levuri) care produc micoze sau candidoze mai ales la sugari si copii.

Analiza microbilor din sputa

Spre deosebire de saliva care este secretata de catre glandele salivare situate in gura, sputa provine din caile respiratorii si din plamani cu ocazia expectoratiei, la persoanele care tusesc. In afara de microbii care se gasesc in mod normal in gura, sputa mai poate contine si microbi de tuse convulsiva, de pneumonie (pneumococ, klebsiella), de tuberculoza pulmonara (bacilul Koch sau BK). In situatia in care BK nu se gaseste direct in sputa, atunci sputa se cultiva pe medii speciale pentru acesti microbi.
Cresterea si inmultirea BK pe aceste medii se face foarte incet, in decurs de doua luni. Uneori, pentru precizarea diagnosticului de tuberculoza, sputa se inoculeaza la cobai, pentru ca aceste animale sunt foarte sensibile la tuberculoza, ele facand boala in circa doua luni. Datorita dificultatilor de a descoperi BK in sputa, rezultatele analizelor dureaza foarte mult.

Analiza microbilor din secretiile organelor genitale

O serie de microbi pot cauza la barbat boli ale canalului urinar (uretrita) sau ale prostatei (prostatita), producand scurgeri purulente. La femei scurgerile sunt date de uretrita, vaginita sau de metrita. Aceste infectii sunt produse fie de microbi saprofiti, numiti si banali (uretrita banala) fie de microbi care produc boli venerice (blenoragia, sifilisul).

Gonococul este microbul blenoragiei, apare in secretiile genitale dupa 3-7 zile de la un contact sexual infectat.

Spirocheta sifilisului se gaseste la inceput in leziunile (crusta) de pe organele genitale (sancru sifilitic). Acest sancru apare la 3-4 saptamani de la infectie si dispare dupa 1-2 luni, timp dupa care microbul sifilisului nu se mai gaseste, el trecand in sange. De aceea, este foarte important ca bolnavul sa se prezinte la medic in aceasta perioada de sancru, caci descoperirea timpurie a microbului asigura un tratament mai usor si o vindecare rapida a sifilisului.

Tricomonas vaginalis este un parazit care se gaseste mai frecvent la femei dacat la barbat si produce boala numita tricomoniaza.

Levurile (ciuperciile sau drojdiile) din genul Candida si Geotrichum se gasesc mai frecvent tot la femei, chiar la cele sanatoase. Dar cand se dezvolta in cantitate foarte mare sau cand se asociaza si cu alte microorganisme produc infectii locale. Inainte de a se prezenta la medic pentru recoltarea secretiilor genitale, bolnavii nu trebuie sa faca tratamente cu antibiotice sau spalaturi cu substante dezinfectante. Iar dupa o saptamana de la terminarea tratamentului indicat, bolnavul se va prezenta la repetarea analizelor pentru a se stabili daca boala s-a vindecat.

Exista si situatia cand nu se gaseste nici un microb deosebit in secretiile genitale care sa explice scurgerea, iritatia, etc. In aceste cazuri secretia este redusa, putina, apare numai dimineata, dupa o raceala, dupa oboseala sau eforturi fizice. Aceste infectii produse de microbi banali, de virusuri sau avand o baza alergica se rezolva de la caz la caz de catre medic, iar uneori se vindeca si singure.

Analiza secretiilor in bolile pielii

Bolile pielii: eczeme, foliculita, furunculul, abcesul, erizipelul, plagi infectate, etc. Sunt produse de catre microbii care se gasesc in mod normal pe pielea si mucoasele omului. Ei patrund fie prin porii pielii, fie prin rani, zgarieturi, intepaturi. Cei mai intalniti microbi sunt: stafilococul, streptococul, piocianicul, proteusul, bacilul antraxului si levurile. Pentru a se putea identifica microbul responsabil de infectie, se analizeaza secretia sau puroiul recoltat din leziune de catre medic, pe un tampon de vata steril.

Analiza microbilor din lichidul cefalorahidian

Acest lichid se scoate de catre medic, cu seringa, din sira spinarii pentru a cauta microbii care produc boli ale sistemului nervos (creier, maudva spinarii) ca: encefalita, meningita etc. Bolile acestea pot fi produse de nenumarati microbi (meningococ, streptococ, bacilu tuberculozei, etc.) precum si de virusuri si paraziti.